VASILE MARIN

Erou naţional, născut la 16/29 Ianuarie 1904 în oraşul Bucureşti dintr-o familie nevoiaşă. Şcoala primară în comuna Griviţa (Bucureşti), liceele Sf. Sava şi Gh. Şincai, Bucureşti. Urmează Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti fiind licenţiat în anul 1927. Fost secretar ministerial la Roma şi şef de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1928). În 1931, avocat al Ministerului de Industrie şi Comerţ. Doctor în Drept la Bucureşti (1932). În 1932 cunoaşte Mişcarea Legionară, demisionează din slujba pe care o ocupă şi se înscrie în Garda de Fier, care îi încredinţează conducerea organizaţiei de Bucureşti şi Ilfov a partidului Totul Pentru Ţară.

La 20 decembrie 1933, odată cu dizolvarea Gărzii de Fier, este arestat şi dus la Jilava împreună cu Ion Moţa şi Sterie Ciumetti.

Comandant legionar din 1935.

A lucrat în redacţia Cuvântul sub direcţia lui Nae Ionescu. Claritatea expunerii, precizia, informarea amplă, puterea de sinteză şi asimilarea profundă a ideilor naţionaliste şi creştine făcuseră din el, după afirmaţiile lui Nae Ionescu, „o autoritate a doctrinei legionare“.

Plecat să lupte pentru creştinătate în războiul din Spania (1936), moare pe front, ca un erou, la 13 Ianuarie 1937. Ororile săvârşite de comunişti în Spania l-au cutremurat: bisericile arse, altarele profanate şi preoţii ucişi cu miile.

A fondat şi condus revista Vestitorii apărută la Bucureşti împreună cu Gheorghe Ciorogariu (Anul I, Nr. 1, Martie 1936. Suprimată după numai patru numere de apariţie, revista a continuat să apară între 1952-1956 în Germania sub conducerea lui Victor Velescu şi mai apoi a lui Traian Golea).

Timbru comemorativ Moţa-Marin, la 25 de ani de la jertfa lor (1937, 13 ianuarie 1962)

OPERA:

Fascismul (teza de doctorat susţinută la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti in 1932);

Cuvinte pentru studenţi, Bucureşti, 1937;

Crez de generaţie, Tipografia “BUCOVINA”, Bucureşti, 1937;

Cuvinte către studenţi, Editura “SERVICIUL DE PROPAGANDà LEGIONARÔ, Bucureşti, 1940.

Despre autor: Ion Moţa şi Vasile Marin (25 de ani de la moarte). Editura “Carpaţii”, Madrid, 1963 (ediţie colectivă).