MIRCEA NICOLAU

Profesor, gazetar. S-a născut în anul 1914 la Bucureşti. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, unde a avut ca profesori pe Nae Ionescu, Constantin Rădulescu-Motru. P.P. Negulescu, Tudor Vianu, George Oprescu, Gheorghe Zapan, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu.

Colaborator la Ideea românească şi Vremea.

Intră în Mişcarea Legionară din primii ani de studenţie în familia de cuiburi condusă de pictorul Alexandru Bassarab. În 1937 este secretar al organizaţiei legionare a judeţului Ialomiţa. În ianuarie 1939 ia conducerea corpului Răzleţi. Între ianuarie şi februarie 1939 îl conduce pe Horia Sima la diverse gazde până la plecarea acestuia peste graniţă.

Arestat în martie 1939, este eliberat din lipsă de probe.

Participă la acţiunea de răsturnare a lui Carol al II-lea iniţiată în Braşov.

Pe timpul guvernării legionare din 1940-1941 este numit inspector special de poliţie al regiunii Oltenia. După lovitura de stat a generalului Antonescu din ianuarie 1941 este condamnat la moarte în lipsă. Este arestat în iulie 1941 şi, după o reîncadrare penală, este condamnat la 15 ani muncă silnică. Rejudecat în acelaşi proces, este achitat şi eliberat în 1946.

În 1947 intră în reţeaua de activitate anticomunistă organizată de Nicolae Petraşcu. Este din nou arestat în iulie 1948 şi primeşte o condamnare la muncă silnică pe viaţă în 1949. Este eliberat la amnistia generală din 1964.

După eliberare nu i se permite să ocupe funcţii conforme cu pregătirea şi trece prin diferite munci brute. Începând cu 1990, participă la diferite simpozioane cu tematică legionară. Este preşedinte al Fundaţiei George Manu şi prim-redactor al revistei Permanenţe.