ANDREI IONESCU
Avocat. S-a născut în anul 1905 la Bârlad. A constituit primul cuib legionar din Bucureşti. Fost preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti. Arestat în 1948, moare în anul 1949 în închisoare din cauza unei apendicite neoperate.
Articole publicate de: admin
ALEXANDRU VIRGIL IOANID
ALEXANDRU VIRGIL IOANID
S-a născut în anul 1924. Membru al Frăţiei de Cruce de la Liceul Aurel Vlaicu din Bucureşti. Este arestat în anul 1941 pentru un timp scurt.
Se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie. Este arestat în 1948 şi trece prin penitenciarele Piteşti şi Tg. Ocna.
Se stinge din viaţă în anul 1993 din cauza sănătăţii şubrezite în închisoare.
BIOGRAFII
ILIE IMBRESCU
ILIE IMBRESCU
Preot, doctor în teologie. S-a născut în comuna Dalboset, judeţul Caraş. Licenţiat în teologie la Cernăuţi. Preot la Balcic până în 1940. După cedarea Cadrilaterului, slujeşte în Bucureşti.
A scris cartea Biserica şi Mişcarea Legionară.
Între 10 septembrie 1940 – 12 februarie 1941 a fost inspector general în Ministerul Cultelor.
În anul 1948 este condamnat la 10 ani temniţă grea şi la 15 ani muncă silnică pentru apartenenţă la organizaţie de tip fascist. Se stinge din viaţă în Zarca de la Aiud, bolnav, fără tratament medical, la 19 noiembrie 1949.
IUSTIN ILIE
IUSTIN ILIEŞU
Profesor, scriitor. S-a născut în anul 1900 în comuna Maieru, Năsăud. Recrutat în armata austro-ungară, este trimis la şcoala de ofiţeri din Alba Iulia.
În 1981 editează la Cluj primul ziar românesc, Glasul Libertăţii. Îşi ia licenţa în Litere şi Drept la Cluj, în 1924.
Profesor secundar şi director al şcolii de ucenici din Cluj.
În 1922, deţine un rol important în mişcările studenţeşti; este autorul imnului Studenţi creştini din România Mare.
OPERA:
Doine şi război, 1915
Munţii noştri aur poartă, 1917
Laura (traduceri din poeţi moderni), 1922
Cetăţile melancoliei, 1923
Durerea neamului, 1924
Doinele şi chiuiturile ardeleneşti
Florile dalbe
VASILE IASINSCHI
VASILE IASINSCHI
S-a născut în Bucovina în anul 1892. Studii superioare la Cernăuţi. Farmacist. Aderă la Mişcarea Legionară de la începuturile ei.
Pe timpul guvernări legionare este Ministru al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. În perioada 1941-1944 este deţinut în lagărele germane.
Adjunct al lui Horia Sima în primii ani de exil.
Publică în anul 1952, la Barcelona, lucrarea Los legionarios rumanos Motza y Marin.
Se stinge din viaţă în 1978.
Vasile Iasinschi (al doilea din dreapta), 30 noiembrie 1941, la Rostock
NICU IANCU
NICU IANCU
Avocat, publicist. S-a născut în anul 1910 într-o comună din Ţara Moţilor. Descendent din familia lui Avram Iancu.
Studii de drept. Comandant legionar. Este autorul marşului Echipa morţii, cântec conceput pentru campania electorală în sensul dăruirii fără teamă de moarte. După război, este desemnat secretar al Mişcării Legionare din exil.
În 1973, la Madrid, publică lucrarea Sub steagul lui Codreanu.
Şi-a trăit ultimii ani din viaţă în Brazilia, unde a murit în anul 1984.
CONSTANTIN IACOB
CONSTANTIN IACOB
General. S-a născut în anul 1877 la Vaslui. Între 1892-1895 urmează Şcoala Militară de Geniu şi devine sublocotenent în 1898. Între 1903-1905 urmează Şcoala Superioară de Război. Participă la primul război mondial.
În 1931 devine general de divizie.
În 1938 este martor în procesul lui Corneliu Codreanu. A fost membru al Partidului Totul pentru Ţară şi a făcut parte din Senatul Legionar.
NICOLAE HORODNICEANU
NICOLAE HORODNICEANU
Inginer, profesor universitar. S-a născut în anul 1907 în comuna Băluşeşti, judeţul Roman. În 1932 absolvă Politehnica din Bucureşti, secţia Construcţii.
În anul 1935 conduce secretariatul Mişcării Legionare, desemnat de Corneliu Codreanu.
După ianuarie 1941 se refugiază în Germania, Italia şi Argentina. Participă la reconstrucţia oraşului San Joan, distrus complet de un cutremur. Profesor la ªcoala Politehnică din San Joan, unde ajunge apoi decan. La finalul carierei sale, i se decernează titlul Profesor Extraordinario Honorario.
Se stinge din viaţă în anul 1994.
VINTILA HORIA
VINTILĂ HORIA
„Legiunea nu a fost o prezenţă politică întâmplătoare şi imitatoare, cum vor unii… Oamenii lui Codreanu au întruchipat filosofia românească, au încercat o reformă în profunzime şi au plătit cu viaţa încercarea lor“.
„Nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc“.
Scriitor, profesor universitar. S-a născut la Segarcea, în anul 1915, în familia unui inginer agronom.
Redactor la revistele Sfarmă Piatră şi Buna Vestire.
În perioada 1940-1944 este ataşat cultural şi de presă la Roma şi Viena. Deţinut în lagărele germane Krummhübel şi Maria Pfarr până în 1945.
Se stabileşte în Italia până în 1948, apoi emigrează în Argentina (1948-1953), unde funcţionează ca profesor de literatură română la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Buenos Aires.
Din 1953 se stabileşte la Madrid, unde activează ca profesor de literatură universală şi contemporană la Şcoala Oficială de Jurnalism. În 1972 crează la Facultatea de Ştiinţe ale Informaţiei de la Universitatea Complutense din Madrid o catedră de literatură universală şi contemporană.
Între 1979-1988 este profesor de literatură contemporană la Universitatea Catolică din Paris.
S-a stins din viaţă în 1992.
OPERA:
Procesiuni (versuri)
Cartea cu duhuri (versuri)
Cartea omului singur (versuri)
Acolo şi stelele ard (roman)
A murit un sfânt, 1951
Jurnal de copilărie
Dieu est né en exil (tradus în 14 limbi, premiul Goncourt în 1960)
Le chevalier de la résignration,m Paris, 1961
La septième lettre, Paris, 1964
Journal d’un paysan du Danube, Paris, 1966
Une femme pour l’Apocalypse, Paris, 1968
Marta, o la segunda guerra, Barcelona, 1987
Persecutez Boèce!, Barcelona, 1983
Un sepulcro en el cielo, Barcelona, 1987
Le voyage à San Marco, Paris, 1988
Le clef des Crépuscules, Paris, 1990
ESEURI ŞI STUDII LITERARE:
Presencia del mito, Madrid, 1956
Poesia y liberdal, Madrid, 1959
Espana y otras mandos, Barcelona, 1970
Mestor de novehita, Madrid, 1972
Introduccion a la mundo peor, Barcelona, 1978
Literatura y disidencia, Madrid, 1980
Los deechos humanus, la novsledel sigle XX, Madrid, 1981