ALEXANDRU RANDA

Născut la 22 noiembrie 1906 în Castel, Ocna-Bucovinei. Începând cu 1927 studiază simultan la Cernăuţi Dreptul şi Filosofia. Doctor în Drept de la Cernăuţi (1932), doctor în Filosofie (1937) şi doctorand în Istoria Artelor (Cernăuţi). Colaborator al publicaţiilor Însemnări sociologice, Buna Vestire, Porunca Vremii, Frontul Naţional Român, Czernowitzer Deutsche Tagesport ş.a.

În august 1940, Alexandru Randa este trimis la Berlin de ministrul de externe Mihail Manoilescu, pentru a sonda intenţiile germanilor referitoare la cedarea către Ungaria de către România a unei părţi din Ardeal.

Şef al Presei Legionare pe timpul statului naţional-legionar.

În noiembrie 1940 face parte din însoţitorii lui Antonescu la Roma, unde generalul îl vizitează pe Mussolini.

Participant la reînvierea revistei culturale Axa, pe timpul prizonieratului de la Rostock, 1941-1942.

În 1943, la cererea lui Horia Sima, este transferat din lagărul Buchenwald la Sachsenhausen-Oranienburg, unde întreţine lungi discuţii pe teme de protoistorie românească cu comandantul Mişcării Legionare.

Îi însoţeşte pe Horia Sima şi Traian Borobaru la Himmler, după eliberarea din lagăr, în august 1944, pentru a organiza rezistenţa contra bolşevicilor în România.

După război devine preşedinte al Institutului pentru Istorie Universală la Centrul Internaţional de Cercetare Fundamentală în Ştiinţă, Salzburg (1961-1970), profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii din Salzburg (1963), conducător ştiinţific al Centrului Internaţional de Cercetare Fundamentală în Ştiinţă, Salzburg (1963-1970), Doctor Honoris Causa al Universităţii din Madrid şi membru al Real Academia de la Historia (1970).

Specialist în istoria universală şi în problemele Europei de Sud-Est; a contribuit la Istoria relaţiilor Imperiului habsburgic şi ale Casei de Austria cu lumea latino-americană; coordonator al unei ISTORII UNIVERSALE în mai multe ediţii, în cadrul căreia elementele de istorie a României sunt prezentate pe larg.

S-a stins din viaţă la Salzburg, în 1975.

OPERA (selecţii):

Statul fascist, 1933

Fascismul englez, 1935

Revoluţia naţional-socialistă, Tipografia “Tiparul”, Bucureşti, 1937

Europa Eroică, 1939

Dämonie der Zerstörung, Zürich, 1948

Orient und Okzident, Zürich, 1948

Der Balkan. Ein Schlüsselraum der Weltgeschichte, Salzburg-Graz, 1949

Der Balkan von Diocletian bis Tito, Zürich, 1950

Handbuch der Weltgeschichte, Olten şi Freiburg/Br., 1954 (patru ediţii până în 1968)

Das Weltreich. Wagnis und Auftrag Europas im 16. und 17. Jahrhundert, Olten şi Freiburg/Br., 1962

Pro Republica Christiana. Die Walachei im „langen” Türkenkrieg der katolischen Universalmächte (1593-1606), München, 1964

Österreich in Übersee, Viena-München, 1966

Mensch und Weltgeschichte, Salzburg-Graz, 1969

Das rumänische Volk und seine Einigung, Tipografia “Lupos-Druck, Lutai & Sohn”, München, 1970

Der König der Berge (pentru comemorarea unui secol de la moartea lui Avram Iancu), Freiburg/Br., 1972

Lebende Kreuze, Colecţia “Europa”, Ion Mării, München, 1979 (cu o introducere de Prof. Univ. Dr. Günter Kahle), 261 pag

Alexandru Randa, primul din dreapta, pe timpul şederii în lagărul de la Sachsenhausen-Oranienburg, Germania, 1943-1944, sosit din lagărul de la Buchenwald la cererea lui Horia Sima

La plimbare prin lagărul Sachsenhausen-Oranienburg

DAN RĂDULESCU

Doctor în chimie, profesor universitar. S-a născut la Bucureşti în anul 1884. Licenţiat în chimie din anul 1906. Doctor în chimie la Berlin (1931).

Profesor la Liceul Militar Mânăstirea Dealu, Universitatea Bucureşti, Universitatea Cluj. Preşedinte al Societăţii de Chimie din România, secţia Cluj.

Autor a numeroase lucrări de specialitate. Peste 150 de comunicări în reviste de specialitate din ţară şi străinătate.

A publicat şi versuri în revista Gândirea sub pseudonimul Ignotus.

A fost membru al Senatului Legionar. A candidat şi a fost ales pe listele Partidului Totul Pentru Ţară la alegerile din 1937.

A trăit până în anul 1969.

VIRGIL RĂDULESCU

Poet, publicist. S-a născut în anul 1910 în oraşul Corabia. Comandant legionar. Fondator şi redactor al ziarului Buna Vestire. Autor al cântecului legionar Cu fruntea sus.

A fost asasinat în lagărul de la Miercurea Ciuc, din ordinul lui Carol al II-lea, la 21/22 septembrie 1939.

MIHAIL RACOVIŢĂ

S-a născut în comuna Ciorâta din judeţul Vaslui. General din anul 1920. În 1922 este comandant al Jandarmeriei şi inspector general al armatei.

Parlamentar pe listele Partidului totul Pentru Ţară în 1937.

GHEORGHE RACOVEANU

Născut la 10 Februarie 1900 în com. Crăgueşti. Studii în teologie şi filozofie la Universitatea din Bucureşti.

Discipol al Prof. Nae Ionescu, specializat în problemele Bisericii Orientale Ortodoxe, a fost co-fondator al revistei teologice Predania apărută la începutul deceniului trei la Bucureşti (împreună cu Nae Ionescu) şi a colaborat la ziarul Cuvântul condus de acesta, precum şi la alte ziare şi reviste naţionaliste de prestigiu. Refugiat în Germania după lovitura lui Antonescu împotriva Mişcării Legionare din 21-23 Ianuarie 1941, a fost închis în lagărul Buchenwald. În exil, Gheorghe Racoveanu a dus o activitate susţinută de combatere a comunismului ateu, demascând atrocităţile şi silniciile impuse de vătafii partidului asupra populaţiei rămasă fără nici o apărare. În ziarul Cuvântul, scrie în articolul intitulat: Principiile prăpastiei dintre noi, românii din exil şi comuniştii din România:

„…în doua vorbe şi-un cuvânt: crimele abominabile săvârşite de ei asupra poporului roman. I. Omorurile, întemniţările, chinurile, teroarea nemaipomenită, violurile, spurcările, degradarea fiinţei româneşti, transformarea omului în neom. II. Încercarea de a alunga pe Dumnezeu din sufletul Românilor. Crimele acestea nu le putem ierta. Singurii care le-ar putea ierta ar fi cei ucişi, cei martirizaţi, cei batjocoriţi. Ei, copiii şi nepoţii lor. Noi, deposedaţii de privilegiul de a trăi liberi în ţara părinţilor noştri, suntem aici doar acuzatori.“

Fondator al ziarelor şi revistelor Legea, Antena şi Cuvântul, a fost membru al Societăţii Academice Române (cu sediul la Roma) şi a făcut parte din Comitetul de conducere al Institutului Român de Cercetări – Biblioteca Româna din Freiburg, Germania.

Colaborator statornic la revistele şi ziarele anticomuniste din exil cu studii şi articole de profunzime, Gheorghe Racoveanu a lăsat în urma sa o operă importantă. S-a stins din viaţa la 10 Mai 1967.

OPERA:

Autobiografia Stareţului Paisie (ediţia a V-a, în slavoneşte şi româneşte) scrisă de Platon Schimonahul, 1836. Reeditare în limba română, cu litere latine şi în grai îndreptat de Gheorghe Racoveanu. Râmnicu Vâlcea, 1935;

Omenia şi frumuseţea cea dintâi (cu o prefaţă de Mircea Eliade). Editura Cuvântul, Freising, 1964, Germania;

Despre fiinţa şi existenţa Mişcării Legionare a lui Corneliu Codreanu. Freising, 1965;

Nae Ionescu – fapte şi cuvinte;

Christentum und Moralische Aufrüstung. Editura Kurios, Freising;

Însemnări pentru istoria patriei;

Mişcarea Legionară şi Biserica. Editura Armatolii, Cetatea Eterna, 1973.

ION PUŞCHILĂ

S-a născut la Cernavodă în anul 1913. Urmează Facultatea de Arhitectură din Bucureşti. Legionar din anul 1937. Face parte din gruparea Luchian, condusă de pictorul Alexandru Bassarab.

În 1949 este condamnat pentru activitate anticomunistă.

După eliberare este folosit de comunişti în diverse proiecte arhitecturale, datorită capacităţilor sale de excepţie.

Se stinge din viaţă în anul 1997.

SEXTIL PUŞCARIU

A scris peste 400 de lucrări de mare valoare ştiinţifică. A fondat şi condus revista Dacoromania şi a întemeiat Muzeul Limbii Române din Cluj. Unul dintre cei mai mari lingvişti ai României.

Născut la 4 Ianuarie 1872 în Braşov. A făcut studiile gimnaziale la Braşov, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895-1899), apoi în Franţa, la Paris (1899-1901) şi Austria, la Viena (1902-1904). Doctor în Filosofie de la Universitatea din Leipzig (1899), docent privat pentru filologia românească la Universitatea din Viena (1904- 1906). Profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limba şi literatura română timp de zece ani (începând cu anul 1908) şi decanul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Cernăuţi în 1918.

Comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universităţii din Cluj după unirea Transilvaniei, Sextil Puşcariu a fost numit primul rector al acesteia în anul 1919, apoi prorector (1920-1921). Membru corespondent al Academiei Romane din 1905 şi începând cu anul 1914, titular. Reprezentantul României la Institutul internaţional de cooperaţie intelectuală de pe lângă Societatea Naţiunilor (1922) şi membru în Comitetul internaţional de lingvistică începând cu anul 1936. Din 1926, profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Cluj.

A condus revistele Glasul Bucovinei din Cernăuţi (1918) şi Cultura (1924).

Membru în Senatul Legionar. După instaurarea forţată a comunismului în România, scrierile alesului lingvist, istoric literar şi de cultură cu o bogată formaţie filosofică, Sextil Puşcariu, au fost în mare parte puse la index. Doar câteva lucrări fac excepţie, unele dintre ele plagiate de altfel cu neobrăzare şi revendicate de un întreg colegiu de falşi intelectuali marxişti, cum ar fi Dicţionarul Academiei, tomul I, de la litera A până la litera L (până la cuvântul “lojniţă”), într-un dicţionar numit “al Academiei Republicii Populare Romîne” apărut la finele anilor ’50.

Noile capete “revoluţionare” în frunte cu Al. Rosetti (din ordinul căruia a fost ars manuscrisul poeziei Doina de Mihai Eminescu în anul 1949) şi Ov. Chromălniceanu (cunoscut parazitar comunist), două capete mediocre, taie, spânzură şi adaugă sentinţe grele pe seama tuturor scriitorilor români adevăraţi, înlăturându-i totalmente din circuitul public. Anchetat în mai multe rânduri de noii inchizitori comunişti, marele om de cultură Sextil Puşcariu se stinge din viaţă în ziua de 5 Mai 1948, scutindu-i pe cerberii marxişti de a-l întemniţa, în valul masiv de arestări ale legionarilor din noaptea de 14 spre 15 Mai 1948.

OPERA (lucrările cele mai importante publicate de autor):

Die rumänischen Diminutivsufixe. Leipzig, 1899 (în vol. VIII din Anuarul Seminariului Roman din Lipsca);

Lateinisches ti und ki im Rumänischen, Italienischen und Sardischen. Leipzig, 1904;

Rapoarte despre cărţi prezentate la concurs pentru premii. În Analele Academiei, Partea administrativă. Tom XLI, 1920-1921, pag. 121, 165;

Raport asupra dicţionariului. În Analele Academiei, Tom XLI, 1920- 1921, Bucureşti, 1922;

Cuvânt de deschidere rostit la al doilea congres al Asociaţiei Profesorilor din România. Editura Cartea Românească, Cluj, 1921;

Din perspectiva Dicţionarului. Tipografia Ardealul, Cluj, 1922;

Daco-Romania, buletinul Muzeului Limbii Române din Cluj, 1921, 1922;

Literatura Română. Biblioteca Semănătorul, Nr. 70, Arad, 1925;

Dicţionarul Academiei. (Academia Română), editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1926;

Studii istro-române. Vol. 2, (Academia Română), Bucureşti, 1926;

Istoria Literaturii Române. Editura Krafft şi Droibeff, Sibiu, 1939;

Dacoromania. Buletinul Muzeului limbii române. Vol. IX, 1936-1938, 696 pag. Tipografia Monitorul Oficial, Bucureşti, 1938;

Micul atlas lingvistic român. Publicat de Muzeul limbii române din Cluj. Vol. I: Părţile corpului omenesc şi bolile lor de Sever Pop. Cluj, 1939;

Îndreptar şi vocabular ortografic. Editura Cartea Românească, Bucureşti (in colaborare cu Naum A. Teodor);

Istoria literaturii române (epoca veche). Sibiu, 1930;

Limba română. Vol. I, Ianuarie 1940, Bucureşti; Vol. II (postum), Bucureşti, 1959 (lucrare descriptivă generală). Traducere în limba germană de H. Kuen, 1943;

Vasile Pârvan. Bucureşti, 1927;

Dicţionarul Academiei. Tomul I, (A-B-C-D-E-F-G-H-I-J-K-L), 1913, 1934, 1937, 1940, 1948, 1949 (până la cuvântul lojniţă);

Pe marginea cărţilor (extras din revista Dacoromania, IX, 1936-1938, Cluj);

SCHIŢE în revista Vatra, II, 1895;

ARTICOLE în Convorbiri literare, Dacoromania, Junimea literară (Cernăuţi), Luceafărul, Transilvania, Kritischer Jahresbericht der Rumänischen Philologie (Erlangen), Festschrift Meyer-Lubke (Halle), Tribuna (Arad), Zeitschrift für Rumänische Philologie, Analele Academiei, Studi sulla România (Napoli), Cugetul Românesc etc.

TRAIAN PUIU

Avocat. Originar din Constanţa. Comandant legionar din perioada Căpitanului. Membru al Consiliului Comandanţilor Legionari creat de Horia Sima pe timpul Guvernului Naţional Român de la Viena, 1944-1945.

În 1950 preia conducerea Comitetului Român de la Salzburg.

În rândul din mijloc, al doilea din dreapta, după o şedinţă la Schweizerhaus, Germania, 1942

CESAR PRUTEANU

Scriitor şi gazetar, născut la 30 Mai 1897, Bihor. Licenţiat în literatură la Budapesta (1915). Debut în anul 1913 la Duminica (Bucureşti).

A scos periodicele: Făuritorul şi Făclia. Colaborator constant la revistele de conformaţie iconaristă Crai Nou şi Orion.

A mai iscălit: Don Cesar, Arbanas, Andrei Tăciune, Prut, C. P.

Lespezi de morminte (poem). Bucureşti, 1915;

Streinul (schiţă). Bucureşti, 1920;

Românism (Viitorul Stat Românesc). Bucureşti, 1936;

Rex Dacorum. Bucureşti, 1938;

Cartea de aur a vitejilor. Bucureşti, 1938.

ION PROTOPOPESCU

Profesor universitar, fost ministru. S-a născut la Iaşi în anul 1890. Studii la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Profesor la Politehnica din Timişoara şi apoi rector al instituţiei.

Decorat în războiul de întregire (1916-1918) cu ordinul Coroana României cu spade şi panglică de Virtute Militară.

În timpul guvernării legionare (1940-1941) este ministru al lucrărilor publice şi comunicaţiilor.

În 1942 este trimis de regimul Antonescu pe frontul de răsărit ca măsură punitivă. În mai 1946 este condamnat la moarte în lipsă în procesul intentat lui Antonescu. Luptă în mişcarea de rezistenţă anticomunistă până în 1948 când se refugiază în occident.

Devine o prezenţă activă în presa românească din exil.

S-a sfârşit la Madrid în 1966.

OPERA:

Publicaţii de specialitate

Curs de materiale de construcţii, 1924

Curs de construcţii, 1925

Curs de căi ferate, 1926

Curs de topografie, 1932

Supraînălţarea şi supralărgirea în curbe, 1939

Curs de statica construcţiilor şi beton armat, 1941

Problema construcţiilor ieftine, 1942

Problema locuinţelor şi urbanistica, 1943

Lucrări cu caracter politic

Probleme de mâine în România, Ed. Cartea Probegiei, Buenos Aires, 1952

Catehism legionar, Ed. Armatolii, Cetatea Eternă, 1976