ZAHARIA (ZAHU) PANĂ

Poet, gazetar. S-a născut în anul 1923 în Macedonia, Beala de Sus. Emigrează cu familia în România.

Debut literar în 1935 cu poezii în română şi aromână.

Este luat prizonier pe timpul războiului, în august 1944. Reuşeşte să fugă din prizonierat.

După război urmează Academia Comercială din Bucureşti, dar este arestat în ultimul an, la 15 mai 1948.

Deţinut politic timp de 13 ani la Jilava, Ocnele Mari, Aiud şi Canal pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară. Se reînmatriculează în 1969 la ASE Bucureşti şi obţine licenţa în 1974.

Emigrează în Statele Unite în 1979.

Scrie în aromână şi, deşi nu a avut dreptul de a publica, este antologat cu poezii inedite în Antologia Lirică Aromână apărută la Bucureşti în 1975.

Redactor la Cuvântul românesc din Canada.

A publicat volumul Poezii din închisori, în care sunt cuprinse 600 de pagini de poezie ale celor mai buni poeţi români trecuţi prin universul concentraţionar comunist din România.

CONSTANTIN OPRIŞAN

Poet. S-a născut în comuna Onceşti-Tecuci, în anul 1921. În Germania, pe timpul detenţiei în lagărul de la Buchenwald împreună cu alţi legionari, asistă la cursuri de filosofie unde îl audiază pe Heidegger.

Se întoarce în ţară pe jos în anul 1945.

Şef pe ţară al Frăţiilor de Cruce. Studiază filosofie la Cluj între 1946-1948, unde este apreciat şi considerat o speranţă a filosofiei româneşti de profesorii D.D. Roşca şi Lucian Blaga.

În anul 1948 este arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică

Trece prin cele mai înfiorătoare penitenciare comuniste până în anul 1959, când se stinge în urma regimului de exterminare la Jilava.

MIHAI ORLEANU

Avocat. Studii de drept în ţară şi în Franţa. A intrat în Mişcarea Legionară în anii ’30. Este predat ruşilor în anul 1945 de către americani.

După întoarcerea din prizonierat, este condamnat de comunişti. Remarcat pentru ţinuta demnă cu care a trecut prin detenţie.

PAVEL ONCIU

Personalitatea cea mai reprezentativa a legionarismului din Banatul Sârbesc, legionar format la Bucureşti. După începerea arestărilor în 1941 de către regimul Antonescu, s-a reîntors la Vatra, comuna Uzdin. A început să organizeze în toate satele româneşti din aceasta provincie cuiburi de legionari, a căror misiune principală era să găsească adăpost pentru fugarii din ţară. Orice legionar care trecea frontiera găsea o casa de român, care să-i ofere un loc de dormit şi pâinea de toate zilele.

În total, peste 150 de legionari fugiţi din ţară s-au bucurat de ospitalitatea organizaţiei lui Pavel Onciu.

După evenimentele de la 23 august 1944, ia contact cu ofiţerii germani din Serbia şi stabilesc un plan comun bazat pe următoarele puncte:

– formarea unui Centru de Instrucţie pentru voluntarii români la Chichinda Mare.

– stabilirea a trei centre ofensive spre România, Chichinda Mare, Vârşeţ şi Biserica Albă.

– fixarea ca obiectiv imediat: cucerirea oraşului Timişoara şi, în vederea acestei acţiuni, trebuie trimişi într-acolo oameni pentru a pregăti ofensiva.

În ultimele zile ale războiului s-a refugiat în Austria şi Germania.

Pavel Onciu (primul din dreapta, jos) împreună cu un grup de legionari refugiaţi în Banatul Sârbesc

DUMITRU ONIGA

S-a născut în comuna Stupca din Jud. Suceava, în anul 1923. În martie 1942 este arestat pentru apartenenţă la Frăţiile de Cruce şi este condamnat la 3 ani închisoare la Cernăuţi. Suferă arestări şi condamnări succesive: 1944, 1946, 1958.

Între 1958-1964 este internat în lagărul Noua Culme. Ultima anchetă, în 1989 la Suceava. În timpul repetatelor detenţii a compus versuri, iar după 1989 a colaborat la publicaţiile : Crai Nou – Suceava, Solstiţiu – Satu Mare, Tribuna Transilvaniei – Cluj, Ţara – Chişinău, Plai Românesc – Timişoara.

VASILE NOVEANU

Doctor în medicină. S-a născut la Huşi în anul 1904. A fost preşedinte al centrului Legionar Cluj. Şef legionar al judeţului Arad până în anul 1937.

Ministru în perioada iunie-august 1940, pe timpul scurtei destinderi între Palat şi Mişcarea Legionară.

S-a stins din viaţă în anul 1992.

ZOSIM OANCEA

Preot, scriitor. S-a născut în satul Alma din judeţul Sibiu în anul 1911. Studiază teologia la Universitatea din Bucureşti între 1931-1935 cu o teză de licenţă apreciată cu Magna cum laude.

Profesor de teologie la Şcoala Normală din Sibiu şi slujitor al Catedralei Mitropolitane între 1935-1948.

În 1948 este arestat şi condamnat la 15 ani închisoare pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară, trecând prin numeroase temniţe comuniste şi colonii de muncă forţată.

În decursul timpului a colaborat la revistele Oastea Domnului, Lumina satelor, Mitropolia Ardealului, Telegraful român, Ortodoxia, Revista teologică.

A colecţionat şi organizat la parohia sa din Sibiu o amplă expoziţie de icoane pe sticlă (800 de exemplare).

NICOLAE NOVAC

Scriitor, poet, gazetar. Debut la revista Generaţia de Mâine a liceului din Oraviţa, unde şi-a făcut o parte din studii. În ţară a colaborat la revistele: Tinereţea, Universul literar, Fruncea, România literară etc.

Refugiat în exil, fondează revista de cultura Vers (apărută sub egida asociaţiei Nicolae Bălcescu), la care îşi aduc contribuţia mulţi intelectuali de seamă: Vasile Posteucă, N. S. Govora, Faust Brădescu, I. G. Dimitriu, Aron Cotruş, Ion Ţolescu, Claudiu Isopescu, Toader Ioraş ş. a.

Colaborator constant la revistele şi ziarele anticomuniste apărute de-a lungul timpului în exil (Carpaţii, Căminul, Drum, Revista Scriitorilor Români, Cuvântul Românesc, Libertatea (N.Y.), America, Solia, Calendarul America, Cetatea Luminii ş.a.), Nicolae Novac şi-a adus o contribuţie deosebită în lupta de eliberare a neamului din ghearele comuniste, demascând metodic opiniei publice fărădelegile săvârşite de guvernanţii comunişti asupra poporului român.

OPERA (sumar):

Magul care-şi caută steaua (versuri). Colecţia Chemarea Literară, Rastatt, Germania, 1951.

La capătul drumului (nuvelă). În revista Carpaţii, Anul II, Nr. 9-10, 10 Septembrie 1955 – 10 ianuarie 1956, Madrid, Spania.

Poveşti fără ţară (nuvele). Editura Carpaţii, Madrid, 1957 (în colaborare cu Faust Brădescu şi N. S. Govora), pag. 167-275, cuprinzând lucrările:

Strada Florilor;

Annemarie;

Într-o noapte de toamnă;

Furtuna;

La capătul drumului.

Ultimul învins (poeme). Cleveland, Ohio, 1965.

Cetăţi sfărâmate (schiţe). Editată sub auspiciile Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, Canada, 1972.

Kahlil Gibran – Maxime şi Cugetări (ediţie tradusă şi îngrijită). Editura Carpaţii, Traian Popescu, Madrid, 1980.

Agape (antologie). Editura Romanian Canadian Herald, Kitchener, 1982 (în colaborare cu Florică Batu şi Dumitru Ichim).

NICOLETA NICOLESCU

Intră în Mişcarea Legionară în anul 1930, concomitent cu admiterea la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

Comandant legionar din anul 1933.

A fost şefa organizaţiei de femei a Mişcării Legionare, Cetăţuile, din 1933 până în 1936 când a predat comanda Luciei Trandafir. După arestarea lui Corneliu Codreanu a îndeplinit funcţii importante. Este arestată în 1939, chinuită în anchetă şi ucisă. Este arsă în crematoriu şi cenuşa ei este transportată la Predeal în 1940, la cimitirul legionarilor căzuţi.

GHEORGHE NICOLAU-BÂRLAD

Doctor inginer, profesor universitar. S-a născut în anul 1907 în comuna Giurgiuana-Tecuci. Înfiinţează societatea Matematica bârldeană pe care o conduce între 1926-1927 şi care editează Revista matematică.

Studii la Politehnica din Bucureşti, specialităţile inginer silvic şi topograf-cadastral. Între 1930-1932 face mai multe stagii la Academia Agro-Silvică din Brno (Cehoslovacia), iar între anii 1936-1940 se specializează în fotogrametrie la Politehnica din Dresda. Face parte dintr-o elită europeană de specialişti care pune bazele teoretice şi practice ale geodeziei moderne.

Conferenţiază la instituţii tehnice de învăţământ superior din Berlin şi Paris; lucrează pentru institutele geodezice militare francez şi italian; efectuează studii pentru societăţi din Germania, Elveţia, Franţa, Italia.

După război este cadru didactic la Facultăţile de Construcţii, Arhitectură, Agronomie, Silvicultură, Politehnică şi la Facultatea de Geodezie a Academiei Tehnice Militare. Publică numeroase lucrări din domeniile: fotogrametrie, geodezie, cadastru, matematică aplicată etc. Lista de autor menţionează peste 95 de titluri şi mai mult de 8.000 de pagini de text.

O lucrare de foarte mare importanţă, Bazele geometriei fotogrametrice (2 volume) a fost predată spre publicare Editurii Academiei Române între anii 1956-1958, dar nu a văzut lumina tiparului fiind considerată inacceptabilă. Profesorul Gheorghe Nicolau-Bârlad a fost tolerat de regimul comunist la indicaţia ataşaţilor militari ruşi, fiind unul dintre cei mai mari specialişti în domeniu.

Profesorul a fost permanent în legătură cu Mişcarea Naţională de Rezistenţă anticomunistă şi dorea ca lucrările sale să arunce o lumină favorabilă asupra poporului român.

A fost solicitat în 1959 să prezinte o lucrare de specialitate la Londra, lucru care a determinat arestarea şi lichidarea sa. Este condamnat la 15 ani de muncă silnică şi moare la 3 aprilie 1964 pe masa de operaţie în închisoarea de la Aiud.