TRAIAN HERSENI

Sociolog, profesor universitar. S-a născut în satul Iaşi, judeţul Făgăraş, în anul 1907. Ia contact cu Mişcarea Legionară la liceul Radu Negru din Făgăraş.

Urmează Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Specializare la Berlin. Doctor în Litere şi Filosofie în anul 1934.

Asistent al profesorului Dimitrie Gusti. Profesor universitar la Bucureşti şi Cluj.

În perioada guvernării legionare este secretar general în Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor.

Colaborator al publicaţiilor Buna Vestire, Cuvântul, Ramuri, Transilvania, Societatea de mâine, Semne, Frăţia de Cruce.

În 1952 este arestat şi trimis în închisoarea de la Aiud.

Se stinge din viaţă în anul 1980.

OPERA:

Teoria monografiei sociologice, 1934

Realitatea socială, 1935

Mişcarea Legionară şi ţărănimea, 1937

Mişcarea Legionară şi muncitorimea, 1937

Sociologia românească. Încercare istorică,1940

Istoria filosofiei moderne. Omagiu prof. I. Petrovici (în colaborare), 1940

Sociologie şi etică, 1968

Prolegomene la teoria sociologică, 1969

Sociologia literaturii, 1973

RADU GYR

(RADU DEMETRESCU)

Radu Gyr, al doilea din stânga, în fruntea coloanelor legionare la dezlănţuirea de bucurie din 6 septembrie 1940 (victoria revoluţiei legionare)

Radu Demetrescu-Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924 odată cu apariţia volumului Linişti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât şi al criticii româneşti. Colaborator statornic în perioada după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare de formaţie naţionalistă (Gândirea, Gând Românesc, Sfarmă-Piatră, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeană şi altele, precum şi la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studenţesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare şi poezii.

Este autorul versurilor cântecelor Sfântă Tinereţe Legionară, Imnul Moţa-Marin, Imnul Muncitorilor.

Comandant Legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti.

Laureat al mai multor premii ale Societăţii Scriitorilor Români şi ale Academiei Române.

În 1940, pe timpul guvernării legionare a fost director general al teatrelor. În această calitate ia iniţiativa înfiinţării Teatrului Evreiesc.

După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea este închis şi de Antonescu, apoi este eliberat şi trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sărata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în „lotul ziariştilor“ şi îl condamnă la 12 ani. Revine acasă în 1956, dar după doi ani este din nou arestat şi condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detenţie.

A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celulă aspră. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical.

Cărturarul Radu Gyr a lăsat în urmă o opera bogată, căreia i se alătură o mulţime de studii şi eseuri critice răspândite în periodicele româneşti de-a lungul anilor şi care, desigur, vor fi publicate într-un viitor volum antologic.

A trecut în veşnicie în anul 1975.

OPERA

Linişti de schituri (poeme), 1924. Volumul de debut literar al poetului Radu Gyr;

Plânge Strâmbă-Lemne (poezii). Editura Flamura, Craiova, 1927;

Cerbul de lumină (poezii). Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1928;

Făuritorii unui ideal (conferinţă-studiu ţinută la Societatea Tinerimii Române, 1932);

Stele pentru leagăn (poezii). Râmnicu Vâlcea, 1936;

Poesii;

Prefaţă. În volumul: Popas în lacrămi de Şoimu George, Bucureşti, 1937;

Evoluţia criticei estetice şi aspectele literare contemporane. Editura Haralambie V. Eugenu, Bucureşti, 1937. 232 pag.;

Scufiţa roşie (în colaborare cu N. Milcu). Editura Cartea Românească, Decembrie 1937, Bucureşti;

Baladă şi eroism (studiu). În: Gândirea, XVII, Nr. 4, Aprilie 1938;

Curcubee şi florete;

Studenţimea şi idealul spiritual (studiu);

Abecedar, 193(?);

Cununi uscate (versuri). Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1938. (Prezentând noul volum apărut atunci, ziarul Gazeta avea să spună: Un poet de autentice resurse lirice, apariţie de caldă gingăşie şi frăgezime pe ogorul atât de plin de mărăcini al liricei zilelor noastre, Cununi uscate este o verigă, poate cea mai de seamă, în şiragul operelor lui Radu Gyr…);

Corabia cu tufănici. Tipografia Universul, Bucureşti, 1939;

Poezii de război. Vol. I-II, Bucureşti, 1942;

Balade. Bucureşti, 1943 (vezi şi Gândirea, 1943);

Poezii din închisori. Editura Cuvântul Românesc, 1982, Canada, pag. 3-179;

Suferinţa, Sacrificiul şi Cântecul. În: Al paso con L’Arcangelo, Edizioni all’Insegno del Veltro, Genova, 1982, pag. 45-62;

Balade. Editura Curierul, Santa Clara, 1983 (culese din volumele Cununi uscate (1938) şi Balade (1943);

Sângele temniţei – Balade. 29 Aprilie 1993, Timişoara;

ARTHUR GOROVEI

Născut la 19 Februarie 1864 în Fălticeni, învaţă carte mai întâi la şcoala sătească din Rădăuţi, urmând clasele primare şi gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iaşi de unde îşi ia bacalaureatul.

Licenţiat în Drept la Universitatea din Iaşi; magistrat până la 1903 şi apoi avocat la Fălticeni.

A fost Prefect al judeţului Suceava şi Primar al oraşului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Romane (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuţi; Senator Legionar. În 1892 a fondat revista de folclor “Şezătoarea”, care a apărut regulat timp de 26 de ani. Ultimul număr scos în anul 1931 cuprinde indicele analitic şi alfabetic al celor 25 de volume ale preţioasei reviste.

A colaborat la numeroase reviste literare ale epocii, printre care: Gândul Nostru (foaia învăţătorilor din judeţul Baia), Cuget Clar, Natura, Moldavia, Orizonturi, Bugeacul (Bolgrad) ş.a. A adus importante contribuţii la cunoaşterea folclorului românesc, publicând numeroase studii şi cercetări de specialitate în domeniu.

OPERA:

Botanica poporului român, Fălticeni, 1915 (in colaborare cu M. Lupescu)

L’Art Roumaine, Editura “Institutului Internaţional de Cooperare Intelectuală”, 1922 (în colaborare cu I. Muslea şi Al. Tzigara-Samurcaş)

Datorii şi drepturi (lucrare premiată de Editura “Cartea Românească”, Bucureşti)

Monografia oraşului Botoşani, 1926

L’Ornementation des oeufs de Paques chez les Roumains, în “Art populaire”, Paris, 1930

Noţiuni de folclor, Editura “Cartea Romaneasca”, Bucureşti, 1933

Dr. Ioan Urban-Iarnik, în “Cunoştinţe folositoare”, Nr. 69, Seria C. Editura “Cartea Româneasca”, Bucureşti

Ouăle de Paşti, Tipografia “Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1937

Nicu Gane, în “Cunoştinţe folositoare”, Nr. 65, Seria C. Editura “Cartea Româneasca”, Bucureşti, 1937

Moş Gheorghe (nuvelă)

Moşneagul (nuvelă)

Ionică al lui Ion (schiţă)

Ţiganul (schiţă), în “Cuget Clar”, Nr. 29, 27 Ianuarie 1938

Sbuciumul unui suflet nou (roman), Editura “Cartea Românească”, Bucureşti, 1939

Vopsitul prin buruieni, în “Cunoştinţe folositoare”. Editura “Cartea Româneasca”, Bucureşti, 1939

O farsă a lui Vlahuţă, Buldogele Veneţiei

TRAIAN GOLEA

Născut în martie 1917 în com. Bahnea, jud. Mureş. Istoric, gazetar, editor.

Refugiat în anul 1949 în Exil împreună cu Ion Golea (frate, martir al rezistenţei româneşti împotriva ocupaţiei comuniste), Traian Golea a continuat în refugiu lupta începută în ţară împotriva regimului marxist, afirmându-se drept un element excepţional prin curajul şi capacitatea sa de sacrificiu.

Stabilit iniţial în Austria, apoi în Germania, ajunge în final în Statele Unite.

Unul dintre cei mai mari apărători ai cauzei Transilvaniei româneşti, atât de des atacată de elementele şovine maghiare, Traian Golea a reprezentat punctul de sprijin al întregului exil în chestiunea Transilvaniei, drept o autoritate istorică de necontestat.

Caracter specific legionar, a fost întreprinzătorul multor iniţiative de luptă împotriva regimului de ocupaţie comunistă din România. Fondatorul colecţiei şi editurii “OMUL NOU” cu sediul la Salzburg în anul 1950 (transferată apoi la München), al editurii “STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI” (ROMANIAN HISTORICAL STUDIES) în cadrul cărora au văzut lumina tiparului sute de titluri de cărţi documentare în limba română şi în cele de circulaţie mondială, Traian Golea a colaborat neobosit la revistele şi gazetele legionare din refugiu cu note, studii istorice şi articole diverse, demascând viguros atrocităţile autorităţilor comuniste abătute asupra populaţiei româneşti lipsită de orice apărare.

În prezent, Traian Golea este Preşedintele “Partidului Naţional al Reîntregirii” (Filiala America de Nord – a se vedea lucrarea explicativă Români în afara graniţelor ţării, Editura “ROMANIAN HISTORICAL STUDIES”, 1997), urmărind printr-o activitate susţinută lupta de reîntregire a tuturor teritoriilor româneşti cu Patria Mumă, România, în pofida declaraţiilor şi angajamentelor politice actuale ale conducerii din ţară şi care, au concesionat dreptul liber de exprimare al românilor din teritoriile înstrăinate privind reunirea lor la Vatra Strămoşească; Director al BULETINULUI DE STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI.

OPERA (sumar)

VESTITORII – Procesul legionar din România – 9-12 Octombrie 1953 (expunere si interpretare). Colecţia OMUL NOU, München, 1973; Ediţia a II-a 1983;

Transilvania – An Answer to Senator Moynihan, to John Lukacs and all other Revisionists. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Miami Beach, 1983;

Romania beyond the limits of endurance (apel adresat lumii libere). Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Miami Beach, 1988;

Mişcarea Legionară în lumina unor întâmplări, depoziţii şi mărturii. Colecţia OMUL NOU, Miami Beach, 1990. Trad. în lb. engleză sub titlul: The Legionary Movement seen in the light of actual events, eywitness reports, and depositions în lucrarea THE TRUTH ABOUT THE LEGIONARY MOVEMENT, Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Miami Beach, 1992 (în colaborare cu Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare şi Mihai Fotin Enescu);

Editura Studii Istorice Româneşti – Dare de seamă (1968-1990). Ed. STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1991;

În sprijinul Basarabiei. Ed. STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1991;

Regional developement of the Jewish population in Romania de Sabin Mănuilă si W. Filderman. Ed. ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Miami Beach, 1991;

Noua ordine mondială (Roosevelt-Wilson-Bush). Editura STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1991;

Apropos de atacuri la adresa Mişcării Legionare. Editura STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1991;

Un nou atac la Mişcarea Legionară. Colecţia OMUL NOU, Miami Beach, 1992;

The truth about the Legionary Movement. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Miami Beach, 1992 (traducere în limba engleză a lucrării Adevărul despre Mişcarea Legionară);

Cum se regizează condamnarea unui popor. Editura STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1992;

Cine atacă Mişcarea Legionară. Editura STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1992;

Dizidenţa legionară sau coaliţia dezertorilor şi a capitularzilor?. Colecţia OMUL NOU, Miami Beach, 1993;

Prezentare a lucrării ANTOLOGIE LEGIONARĂ (Horia Sima) în şapte volume. Colecţia OMUL NOU, Hallandale, 1994;

S.O.S. Transilvania. Editura STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1993. Ediţia II-a: Editura MEDIA PRINT, Oradea, 1995;

Rezumat al cărţii CONTROVERSA SIONULUI de Douglas Reed. Editura STUDII ISTORICE ROMÂNEŞTI, Miami Beach, 1993 (traducere în limba română);

La a 40-a aniversare a revoluţiei ungare. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1996;

Regizarea unei noi condamnări a poporului român. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1996;

Răspuns la declaraţia Regelui Mihai asupra rasismului românilor. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1997;

Din activităţile lui Traian Golea. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1997;

România şi NATO. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1997;

Regele si Monarhia – Mişcarea Legionară si Monarhia. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1997;

Răspuns Preşedintelui Emil Constantinescu cu privire la holocaustul evreilor în România. Editura ROMANIAN HISTORICAL STUDIES, Hallandale, 1997;

ION GOLEA

S-a născut în comuna Bahnea din jud. Târnava, în anul 1922. Studiază medicina la Iaşi începând cu 1942.

Pseudonim literar: Ion G. Delafetea.

În 1948, după o luptă cu Securitatea, se refugiază în Iugoslavia. Internat într-un lagăr din Bulgaria, trece clandestin în Italia şi Austria. Paraşutat în ţară în 1953, este capturat împreună cu „grupul de 13“ datorită unei trădări. Tot grupul este executat în octombrie 1953.

A scris

De vorbă cu Neamul (versuri). Colecţia Omul Nou, 1952, Salzburg, Austria;

De vorbă cu Neamul (ediţia a II-a completata şi întregită). Colecţia Omul Nou, Traian Golea, Miami Beach, 1993.

CONSTANTIN I. GOGA

Poet, gazetar, publicist. S-a născut în 1913 în comuna Brădiceni, Gorj.

Debutează la 17 ani în ziare din provincie. Colaborează la Cuvântul Gorjului, Axa, Gând şi slovă oltenească, România Creştină, Porunca Vremii, Sfarmă Piatră, Buna Vestire. A editat periodicele Vestitorii Gorjului şi Pandurul. Colaborator statornic la revista Lumea Nouă (Dir. Mihail Manoilescu)

A fost asasinat în lagărul de la Miercurea Ciuc în noaptea de 21/22 septembrie 1939, în masacrul ordonat de Carol al II-lea împotriva legionarilor.

OPERA:

Inscripţii pe veac, 1935

Cântece din ţara mea. Tipografia Gorjanul, Târgu Jiu, 1936;

O mare şcoală românească (studiu de doctrină legionară), în revista Lumea Nouă, Bucureşti, 1937.

SIMION GIURGECA

S-a născut în anul 1922 în comuna Bolda din jud. Timiş. Studiază la Conservatorul din Timişoara. Este arestat la 16 ani pentru activitate legionară. După eliberare este trimis pe frontul de vest. În 1948 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj. Este arestat din nou, trimis la Canal pentru muncă forţată şi eliberat după trei ani.

Este fondator al Partidului Pentru Patrie.

NICOLAE GOGA

Arhitect. S-a născut în anul 1913 la Târgu Ocna într-o familie originară din Bihor.

Studiază arhitectura la Bucureşti. Fondator al cenaclului Luchian, care reuneşte intelectuali şi artişti legionari de marcă.

Este arestat în 1948 şi execută 15 ani de închisoare în temniţele comuniste şi minele penitenciare din Baia Sprie şi Cavnic.

După eliberarea din anul 1963, profesează ca arhitect la Institutul de Proiectări Ilfov, unde colaborează cu arhitecta Henriette Delavrancea. Proiectează numeroase şcoli, monumente, biserici. Are o contribuţie deosebită la realizarea monumentului de la Aiud. Întemeietor al Fundaţiei George Manu.

Memorialistică: Triunghiul morţii.

Se stinge din viaţă în anul 1995.

BENEDICT GHIUŞ

Arhimandrit, duhovnic, scriitor. S-a născut în Domneşti, Vrancea, în anul 1904.

Membru al Mişcării Legionare încă din anii ’30. Studii de teologie la Bucureşti între 1926-1927 şi la Strasbourg între 1927-1932. Susţine doctoratul în teologie la Bucureşti în anul 1946 cu teza Doctrina răscumpărării în imnografia Bisericii.

În ianuarie 1944 este ales episcop de Hotin, post pe care îl refuză de trei ori. Asistent universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti între anii 1944-1948. Vicar patriarhal între 1949-1950.

În 1958 este arestat împreună cu un lot de intelectuali de orientare creştină. Este eliberat în 1964.

Se stinge din viaţă în 1990 şi este înmormântat la Mânăstirea Cernica.

LUCRĂRI:

Despre îngeri

Îngerii şi Sfinţii Părinţi

Creaţiunea după Sfânta Scriptură

Sfânta Tradiţie

Proloagele

ALEXANDRU GHICA

Fost şef la Direcţia Generală a Siguranţei şi Poliţiilor în timpul guvernării legionare. După rebeliunea gen. Antonescu împotriva Mişcării Legionare de la 21-23 ianuarie 1941, Alexandru Ghica a fost arestat împreună cu alte mii de legionari, rămânând în închisoare până în anul 1964 (23 de ani neîntrerupţi), unde a fost supus la numeroase chinuri şi privaţiuni de către torţionarii comunişti.

A scris:

Sur les fonctions de carré sommable le long des couturs de leurs domaines d’holomorphisme et leurs applications aux équations differentielles linčares d’ordre infini (Teza). Paris, 27 Februarie 1929;

Sur le prolongement analytique d’une fonction dounée par son developpement en serie de Taylor. C.R. Acad. Sc., Paris, 1929;

Sur un developpement en serie des fonctions monogenes uniformes. În Matematica, 1933, pag. 99-128.