ANASTASIE EFTIMIE

Ziarist. A colaborat intens la “Buna Vestire”.

LUCA DUMITRESCU

Scriitor. S-a născut la Bucureşti în anul 1910. Urmează Facultatea de Litere din Bucureşti. În anii 1928-1930 îi apar poezii în Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. Colaborator al revistelor Cristalul şi Sepia. Între 1937-1940 colaborează la Universul literar, Vremea şi Revista Fundaţiilor Regale. Obţine premii pentru poezie de la Societatea Scriitorilor.

Luptă în război pe ambele fronturi, motiv pentru care nu mai poate publica romanul Linii paralele, programat să apară în editura Universul literar.

Şi-a purtat cu demnitate crucea într-o lungă şi grea detenţie în temniţele comuniste.

Unicul său volum de versuri, Hronicul racului, apare în editura Cartea românească în 1988, după o lungă carantină în birourile Securităţii.

S-a stins din viaţă în anul 1990.

NICOLAE DUMITRESCU

A scris:

Cultura din România între ciocan şi nicovală. Sao Paulo, 1950.

EUGEN DRĂGUTESCU

Pictor, grafician, născut în anul 1914 la Iaşi. A studiat la Academia de Arte din Bucureşti; câştigător al Premiului Roma în anul 1939, pleacă în Italia unde se şi stabileşte definitiv odată cu invazia comunistă asupra României şi instaurarea dictaturii totalitare.

Stabilit la Roma, artistul lucrează intens, participând în timp la peste douăzeci de expoziţii internaţionale unde câştiga diverse premii de merit pentru lucrările sale.

A expus lucrări la Galleria Santo Stefano (Veneţia), S. Giovanni Rotondo etc.

Ilustraţii (plachetă numerotată). Tipografia Ateneu, Bucureşti, 1937, 23 x 25;

Catalogo delle opere. Roma, 1959, 88 pag;

The Pastoral Paradise de Octavian Buhociu (lucrare ilustrată). Editura Traian Golea, München, 1966.

GEORGE DUMITRESCU

Poet. Colaborator la Gândirea, Tinerimea Română ş.a.

Cântece pentru madona mică (poezii), 1925;

Cenuşa sfântă (poezii), 1930;

Pietate (poezii), 1930;

Poezii, 1930;

April (poezii), 1932;

Zăpezi şi purpură (poezii), 1936;

Primăveri scuturate (poezii);

Privelişti (poezii).

CONSTANTIN – AUREL DRAGODAN

S-a născut la 5 Octombrie 1919 în Alexandria, judeţul Teleorman. Studiile liceale le-a făcut în Alexandria şi Turnu Măgurele, iar în momentul arestării era student al Facultăţii de Drept din Bucureşti.

A fost deţinut politic, condamnat în 1942 la 25 de ani muncă silnică pentru activitate interzisă în cadrul organizaţiei de tineret “Frăţia de Cruce”.

În timpul lungii sale detenţii de 22 de ani, Constantin-Aurel Dragodan a trecut prin numeroase închisori: Jilava, Văcăreşti, Aiud, Alba-Iulia, Piteşti, Târgu Ocna (unde a contribuit, prin atitudinea lui demnă şi prin proteste vehemente, la eşuarea “reeducării” iniţiate de P.C.R. chiar în acest penitenciar-sanatoriu), Caransebeş etc.

Din cauza atitudinii lui anticomuniste şi a poeziilor pe care le-a “gândit” (deoarece deţinuţii nu aveau voie să scrie şi să citească) şi care au circulat prin închisori, “bătute la perete” prin alfabetul Morse, a fost condamnat în 1959, în timp ce-şi executa prima pedeapsă, la alţi 25 de ani muncă silnică (până atunci fusese ţinut ilegal, ca toţi ceilalţi deţinuţi legionari, deoarece la 23 August 1944 toate pedepsele politice fuseseră amnistiate).

După eliberare (1964) şi-a luat licenţa în filologie şi a funcţionat, ca profesor de limbile franceză şi engleză, în oraşul Videle, judeţul Teleorman.

(Mihai Rădulescu – Notă biografică la volumul

Itinerare în lanţuri de Constantin-Aurel Dragodan.

Editura “Ramida”, Bucureşti, 1992, ediţia a II-a).

VICTOR DRAGOMIRESCU

Inginer. S-a născut în anul 1912 în comuna Bilciureşti din jud. Dâmboviţa. Absolvent la Şcolii Politehnice din Bucureşti.

Comandant legionar, şef al Corpului Studenţesc Legionar, decorat cu Crucea Albă de Corneliu Codreanu.

Arestat în 1939, a fost ştrangulat de comisarul evreu Davidescu în duba poliţiei care îl transporta la crematoriu. Deşi dădea semne de viaţă înainte de a fi depus în căruciorul cuptorului, comisarul îl împinge înăuntru, arzându-l de viu.

NICOLAE DONA

General. Face parte în 1934 din Consiliul de Război care a judecat Mişcarea Legionară. Impresionat de personalitatea lui Corneliu Codreanu, devine un activ simpatizant la Mişcării Legionare.

Scriitor. Colaborează la Buna Vestire. A făcut parte din Senatul Legionar.

RADU DRAGNEA

Eseist, poet, critic, mistic tradiţionalist. Născut în anul 1893; decedat 1955. Colaborator la revista Gândirea ş.a.

A scris:

Mihail Kogălniceanu, Cluj, 1921; ediţia a II-a Bucureşti, 1926.

BĂNICĂ DOBRE

„…Crucificarea este a neamului… Este a luptelor, a biruinţelor, a tuturor celor cu sabie sau fără, în slujba adevărului…”

Economist şi publicist. S-a născut la 24 Iunie 1908 în Toxof (Constanţa). A urmat Academia Comercială din Cluj. Impiegat în serviciul învăţământ din Directoratul Ministerial Cluj (1929), Secretar contabil al Şcolii Superioare de Comerţ din Cluj (1930), Agent de control în Ministerul de Finanţe din Oradea (1935-36), administrator la ziarul Buna Vestire (începând cu anul 1937).

Intră în publicistică în anul 1928 la Cluj. A colaborat frecvent la revistele: Luptătorul şi Înfrăţirea Româneasca, ca şi la alte publicaţii legionare.

Se afirmă ca organizator al tineretului legionar din Cluj încă din anii 1932-1933.

Pleacă pe frontul anticomunist din Spania cu echipa condusă de generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul. După întoarcere, publică lucrarea Crucificaţii, conţinând mărturii ale atrocităţilor bandelor bolşevice contra Bisericii Catolice.

Este arestat în 1938 şi închis în lagărul de la Miercurea Ciuc. În noaptea de 21/22 septembrie 1939 este asasinat în lagărul de la Râmnicu Sărat de către regimul carlist.

Este reabilitat la 21 noiembrie 1940 de către Comisia pentru revizuirea proceselor politice.

Comandantul legionar Bănică Dobre