VASILE TEPORDEI

VASILE ŢEPORDEI

 

Preot. S-a născut în comuna Cârpeşti din judeţul Cahul, Basarabia, în anul 1908. Studiază teologia la Chişinău în anii 1929-1933.

Profesor de religie la mai multe licee din Chişinău şi din Bucureşti. Preot din anul 1939.

Arestat în 1948, este judecat de un tribunal sovietic la Constanţa şi este condamnat la 25 de ani muncă silnică. Execută 8 ani în lagărele siberiene, dintre care ultimul este Vorkuta, dincolo de Cerul Polar.

Este eliberat în anul 1956 şi redevine preot.

Colaborator al publicaţiilor din Chişinău Luminătorul, Misionarul, Studentul, Raza şi al celor bucureştene Zorile, Viaţa Basarabiei, Gazeta Basarabiei, Calendarul.

Lucrări publicate: Preotul poet Alexei Mateevici (1937), Amintiri din lagăr (1992), Au murit cu dorul de Basarabia (1997).

 

ILIE TINTA

ILIE ŢINTĂ

 

 

Preotul Ilie Ţintă, legionar paraşutat în Munţii Bucovinei după 1944 împreună cu alţi camarazi pentru a lupta împotriva comuniştilor. Arestat, a petrecut 14 ani în închisorile: Jilava, Aiud, Văcăreşti.

Născut la 6 Decembrie 1921 în comuna Amara, jud. Ialomiţa. Absolvent al Seminarului Nifon din Bucureşti. A murit la 7 noiembrie 1994. A preoţit timp de 17 ani în comuna Negoieşti, Prahova, lângă comuna Brazi.

ALEXANDRU CRISTIAN TELL

ALEXANDRU CRISTIAN TELL

 

Avocat, publicist, scriitor. Descendent al unei familii care a dat ţării personalităţi politice importante. Împreună cu Mihail Polihroniade a scris Istoria lui Carol I.

Comandant legionar, a făcut parte din grupul Axa.

Este asasinat la Râmnicu Sărat în noaptea de 21/22 septembrie 1939, în masacrul ordonat de Carol al II-lea împotriva legionarilor.

 

A scris Domnia lui Carol I (în colaborare cu Mihail Polihroniade). Vol. I (1866-1877). Editura “Vremea”, Bucureşti, 1937. 384 pag.

 

EUGEN TEODORESCU

EUGEN TEODORESCU

 

 

Face parte din grupul legionar de 17, stabilit iniţial la Berlin de Horia Sima în 1939 să intervină in România pentru răsturnarea de la putere a lui Carol al II-lea. Pleacă ultimul, împreună cu Horia Sima, dar este arestat în Iugoslavia. Evadează şi pătrunde clandestin în România.

Organizează declanşarea revoluţiei legionare la Constanţa, în septembrie 1940.

Şef al regiunii Dobrogea pe timpul guvernării legionare.

„Oaspete al Reich-ului“ pe timpul celui de-al doilea exil legionar, 1941-1944.

Membru al comisiei pentru recrutare în Armata Naţională a guvernului de la Viena, după 23 august 1944.

Pleacă în ţară în 1947 şi este arestat în 1948. Este închis la Aiud până în 1964.

 

A scris:

Mişcarea Legionară şi Germania lui Hitler, Editura Majadahonda, Bucureşti, 1996

 

 

5 mai 1940. Horia Sima şi Eugen Teodorescu pleacă din gara Berlin spre ţară

VALENTINA CRETOIU TASSIAN

VALENTINA CREŢOIU TASSIAN

 

Soprană la Opera Română. S-a născut la Bucureşti în anul 1990. La 15 ani se înscrie la Conservatorul din Cernăuţi, clasa pian şi solfegii. Urmează şi cursuri de canto. Continuă studiile de canto la Conservatorul din Bucureşti.

Debutează în 1931 în Traviata. Cântă la Operele din Berlin şi Varşovia.

A fost şefă de cuib în organizaţia legionară feminină (Cetăţui).

SERBAN TASSIAN

ŞERBAN TASSIAN

 

Bariton la Opera Română. S-a născut la Bucureşti în anul 1909. Urmează concomitent Conservatorul şi Facultatea de Drept din Bucureşti.

Debutează în anul 1931 în Traviata, după care este angajat al Operei Române. Cântă în aproape toate operele celebre. Crează roluri remarcabile în operele Bijuteriile Madonei, Don Juan, Nunta lui Figaro. Cântă şi la operele din Zagreb, Belgrad, Varşovia, Katowice, Lwow.

Este premiat la concursul internaţional de la Viena.

A făcut parte din corpul legionar Răzleţi.

 

CORNELIU SUMULEANU

CORNELIU ŞUMULEANU

 

Profesor universitar. S-a născut la Iaşi în anul 1869. Elev al renumitului Profesor Emile Fischer la Berlin (câştigător al Premiului Nobel pentru descoperirile sale), după studii merituoase în laboratorul profesorului, Corneliu Şumuleanu se întoarce în ţară unde începe să desfăşoare o activitate intensă şi variată.

Asistent mai întâi în Laboratorul de Chimie Minerală al Profesorului Petre Poni, devine Profesor Universitar în anul 1907 când începe să predea Chimia Medicală la Universitatea din Iaşi. Director al Institutului de Chimie din Iaşi.

A publicat numeroase lucrări privind chimia organică, analiza apei, vinului etc.

Vicepreşedinte al Senatului României în 1919, el a avut cinstea de a citi decretul de unire al tuturor ţărilor româneşti.

Credinţa sa deplină într-un naţionalism aprig, sprijinit pe o disciplină severă, l-a adus în primele rânduri ale Mişcării Legionare, fiind membru în Senatul Legionar.

A căzut răpus de o boală necruţătoare la 15 Decembrie 1937. Mii de legionari şi Iaşiul întreg l-au condus pe ultimul drum spre cimitirul “Eternitatea”, smeriţi în fata marii autorităţi ştiinţifice şi de luptător aprig pentru cauza Românismului de care s-a bucurat Corneliu Şumuleanu.

A colaborat la numeroase reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate, printre care: Anuarul Ştiinţific al Universităţii Iaşi, Buletinul Medical Naţional (Iaşi), Revista de Hidrologie, Mikrochemie (Germania), Bulletin Internationale du Vin (Franţa), Berichte (Germania) ş.a.

 

OPERA:

 

Synthese von Dimethyl morphol, Isomethyl morphol

 

Sur l’aminovanilie

 

Mişelia unor prietenii, Iaşi, 1926

 

Les Mèthodes actuelles pour l’analyse des bones et des limons (l’analyse d’un bone de Leţcani), Tipografia “Cultura”, Bucureşti, 1936 (în colaborare cu Dr. Ing. M. Botezatu)

 

Analyse des Schlammes und des Wassers des Burnaz – Limans, Analyse des Wassers eine arteischen Brunnes und Analyse des Wassers des Schwarzen Meers bei Burnaz în “Mişcarea Medicală Română”, Nr. 3 – 4, 1938, Craiova (în colaborare cu M. Botezatu şi Maria Botezatu)

 

Analise de ape (Bălţăteşti) şi săruri (Bălţăteşti)

Quelques Nouvelles Micromèthodes pour l’Analyse de Vins (în colaborare cu Dr. George Ghimicescu). Lucrare ştiinţifică prezentată la Congresul ţinut la Beziers şi Montpellier din 25 – 28 Octombrie 1935, distinsă cu medalia de bronz de către Oficiul Internaţional al Vinului din Paris, Franţa

ICA TANASE

ICĂ TĂNASE

 

 

Legionar timişorean. Participă la operaţiunile româno-germane desfăşurate imediat după 23 august 1944, cu centrul la Chichinda Mare (Banatul Sârbesc), vizând recucerirea oraşului Timişoara şi apărarea părţii de vest a ţării de invazia bolşevică.

Se înrolează în Armata Naţională aflată sub comanda lui Horia Sima şi a Guvernului în Exil de la Viena şi luptă pe Oder contra sovieticilor până la sfârşitul războiului.

Deşi refugiat în lumea liberă, preferă să fie paraşutat în ţară pentru a susţine lupta contra ocupantului sovietic. Este capturat şi împuşcat la 30 octombrie 1953.

MIHAIL STURZA

MIHAIL STURZA

 

 

Fost ministru de externe. Descendent al familiei de domnitori români. S-a născut în anul 1886. Diplomat de carieră, doctor în dreptul internaţional. Funcţionar în diplomaţia română la ambasadele din Atena, Berna, Washington, Riga şi Copenhaga.

Ministru de externe al României în timpul guvernări legionare, 1940-1941. Adversar declarat şi pertinent al politicii externe pro-sovietice a lui Titulescu.

Este singurul ministru de externe scăpat cu viaţă din ţările ocupate de bolşevici.

Din 1945 desfăşoară în exil o intensă activitate anticomunistă. Autor al monumentalei lucrări România şi sfârşitul Europei – amintiri din ţara pierdută (1966), una dintre cele mai temeinice lucrări consacrate evoluţiei diplomaţiei române interbelice şi în perioada 1940-1941. Lucrarea a fost prezentată într-o ediţie de largă circulaţie în limba engleză: The suicide of Europe. Memoires of Prince Sturza, former foreign Minister of Romania (Boston – 1968).

S-a stins din viaţă în anul 1980.