ION SIUGARIU

Poet. S-a născut la 6 iunie 1914 în Băiţa, lângă Baia Mare. Şcoala primara în Valea Borcuţului. Din 1928 intra la Şcoala Normală din Oradea, iar în 1931 trece la liceul Emanoil Gojdu din Oradea, fiind bursier până la finele studiilor. Prin concurs obţine o bursa de studii la Universitatea Oxford din Anglia, însă preferă să rămână în ţară. La îndemnurile profesorului său, criticul literar Octav Suluţiu, începe să scrie.

Debutează în 1934 la revista Observatorul din Beiuş cu versuri. Colaborează apoi la revistele: Familia din Oradea, Veac Nou din Baia Mare, Afirmarea din Satu Mare, Lanuri din Mediaş, Cronica, Baia Mare.

În 1936, trece examenul de bacalaureat în fruntea promoţiei. În 1937 pleacă la Bucureşti, înscriindu-se la Facultatea de Litere şi Filozofie, specialitatea Filologia Modernă, unde se face remarcat de profesorul şi omul de cultură Ion Petrovici.

Din 1939, împreună cu Ovid Caledoniu, Miron Suru, Horia Niţulescu, Axente, Sever Popovici, Octav Suluţiu, Ştefan Stănescu, Mircea Chirnoagă, Mircea Streinul ş.a., începe să colaboreze la noua revistă apărută Meşterul Manole, condusă de Horia Vintilă. Concomitent, colaborează intens şi la alte reviste literare ale epocii de factură naţionalistă, printre care: Vremea, Decalogul, Universul literar, Gând Românesc din Cluj, Curentul literar şi altele, cu poezii şi critică literară.

În Februarie 1942 susţine teza de licenţa cu titlul Aspectul jurnalistic în literatura modernă şi obţine calificativul magna cum laude.

Ia parte la luptele pentru eliberarea Transilvaniei şi apoi la cele din Ungaria şi Cehoslovacia. Grav rănit în luptele pentru oraşul Brezno (Cehoslovacia), se stinge în dimineaţa zilei de 1 Februarie 1945, la ora 11.

Decorat post-mortem cu ordinul Steaua României.

OPERA:

Trecere prin alba poartă. Editura librăriei Pavel Suru, Buc., 1938;

Paradisul peregrinar. Colecţia Meşterul Manole, Buc., 1942;

Ţara de foc. Colecţia Meşterul Manole, Bucureşti, 1943;

Carnetele unui poet căzut în război (postum). Editura Militară, Bucureşti, 1968 (ediţie trecută prin cenzura comunista care limitează cunoaşterea integrală a acestor scrieri);

Sete de ceruri. Editura Ion Dumitru – Verlag, München, 1985.