ALEXANDRU GHICA

Fost şef la Direcţia Generală a Siguranţei şi Poliţiilor în timpul guvernării legionare. După rebeliunea gen. Antonescu împotriva Mişcării Legionare de la 21-23 ianuarie 1941, Alexandru Ghica a fost arestat împreună cu alte mii de legionari, rămânând în închisoare până în anul 1964 (23 de ani neîntrerupţi), unde a fost supus la numeroase chinuri şi privaţiuni de către torţionarii comunişti.

A scris:

Sur les fonctions de carré sommable le long des couturs de leurs domaines d’holomorphisme et leurs applications aux équations differentielles linčares d’ordre infini (Teza). Paris, 27 Februarie 1929;

Sur le prolongement analytique d’une fonction dounée par son developpement en serie de Taylor. C.R. Acad. Sc., Paris, 1929;

Sur un developpement en serie des fonctions monogenes uniformes. În Matematica, 1933, pag. 99-128.

VASILE GHERASIM

Poet iconarist născut la 26 Noiembrie 1892 în Marginea, judeţul Rădăuţi, cu preocupări deosebite privind istoria filosofiei; decedat la 10 Februarie 1933 (Cernăuţi).

A scris:

Filosofia lui Carl Siegel (conferinţă de inaugurare a cursurilor de istoria filosofiei rostită la 15 Decembrie 1927). Tipografia Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1927;

Istoria şi problemele filosofiei;

Strindberg als Kunstler und Philosoph. Tipografia Eminescu, Cernăuţi, 1927;

Din problemele istoriei şi filosofiei (studiu). În revista Codrii Cosminului, IV şi V (1927-1928), pag. 177-200;

Eurazia spirituală. Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1931;

Poezii (postum). Colecţia Iconar, Cernăuţi, 1934.

GOGU GHEORGHIU

Component al echipei pregătite în Germania începând cu 1950, pentru paraşutarea în ţară şi sprijinirea rezistenţei contra comuniştilor. Paraşutat în România, este capturat şi executat de regimul comunist în 1953.

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

Scriitor, preot. S-a născut în anul 1916 în judeţul Neamţ. Studiază teologia la Bucureşti şi devine preot. Este prezentat în volumul 13 poeţi, 13 poezii, apărut în 1937.

Debut literar în Bilete de Papagal.

Corespondent de război pe frontul de răsărit, descrie suferinţele Basarabiei sub ocupaţia bolşevică în romanul Ard malurile Nistrului.

Într-unul din articolele sale relatează: „Cu prilejul procesului Căpitanului din anul 1938, într-o discuţie cu ataşatul militar englez, Boyle, acesta îi mărturiseşte că Iorga a dat regelui Carol al II-lea sfatul uciderii lui Corneliu Codreanu ca preţ pentru obţinerea păcii şi a încrederii puterilor occidentale (Anglia, Franţa)“.

După război se expatriază în Occident unde repurtează un succes deosebit cu romanul său, Ora 25, despre care Mircea Eliade scrie în 1949: „este prima operă literară în care se oglindeşte teroarea istoriei contemporane, care înseamnă fie moartea, fie transformarea în maşină, depersonalizarea şi dezumanizarea.

OPERA:

Viaţa în toate zilele a poetului, 1937

Caligrafie pe zăpadă, Editura Fundaţiilor Regale, 1940 (Premiul Scriitorilor Tineri)

Ceasul de rugăciune (versuri), 1942

Cu submarinul la Sevastopol, 1942

Am luptat în Crimeea, 1942

Ard malurile Nistrului, 1942

Ora 25

VASILE GHEORGHIU

A scris:

Francmasoneria. Originea, dezvoltarea, organizaţia, doctrina şi tendinţele ei. Bucureşti, 1936.

VIOREL GHEORGHIŢĂ

S-a născut în anul 1922 în comuna Gurahonţ, Arad.

În anul 1941 este membru al Frăţiei de Cruce de la Şcoala Normală „Dimitrie Ţichindeal“ din Arad. Aici este arestat şi condamnat la 6 luni închisoare pentru propagandă legionară.

În martie 1945 este eliberat şi trimis pe front la centrul de reabilitare de la Sărata din Basarabia şi apoi pe front. Reuşeşte să supravieţuiască.

Studiază în paralel Literele şi Filosofia şi Teologia la Arad între 1946-1947. După declanşarea arestărilor masive din 1948 se ascunde până în 1949, când este arestat şi condamnat la muncă silnică.

Trece prin calvarul reeducării la Piteşti, Gherla, Baia Sprie, Aiud, până în 1964.

OPERA:

Ferestre şi oglinzi (prefaţat de Ştefan Augustin Doinaş), 1985

Et ego (memorii), Timişoara

Colaborări la revistele culturale Familia – Oradea, Viaţa Românească – Bucureşti, Vatra – Tg. Mureş, Orizont – Timişoara, Arca – Arad

RADU GHENEA

Diplomat, publicist. S-a născut la Bucureşti. Studii de drept la Bucureşti. Avocat în baroul de Ilfov. Apărător al lui Corneliu Codreanu în mai 1938.

Face parte din corpul Răzleţi, care reunea elita intelectuală a legionarilor bucureşteni.

La 5 septembrie în casa sa are loc o întrunire importantă, care dejoacă planul de contraofensivă al lui Carol a lI-lea în faţa valului de proteste vizând alungarea lui de la tron.

Ministru plenipotenţiar în Spania pe timpul guvernării legionare, până în ianuarie 1941 când demisionează. Descoperă în Spania tranşeea unde au murit eroii Moţa şi Marin. După război emigrează în Argentina, unde, graţie relaţiilor pe care le avea cu regimul lui Peron, obţine permise de imigrare pentru românii refugiaţi. După mai multe schimbări de reşedinţă (Bolivia, Peru, Venezuela) revine în Spania, la Madrid, în 1961 şi îşi reia activitatea politică şi publicistică.

Se stinge din viaţă la Madrid în anul 1973.

Radu Ghenea vorbind la o comemorare la Majadahonda

DIMTRIE GEROTA

Profesor doctor, membru al Academiei Române. S-a născut la Craiova în anul 1867. Student la Facultatea de Medicină din Bucureşti din anul 1887. Până în 1897 îşi completează studiile în Germania cu profesori celebri şi publică un atlas anatomic. Profesează şi studiază în Franţa şi Germania.

În anul 1900 este docent universitar iar în 1907 profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti. În anul 1908 a creat Institutul de Chirurgie Dimitrie Gerota.

Membru al Academiei Române din anul 1946, senator al Universităţii Bucureşti (1918-1919).

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în decembrie 1937. Membru al Senatului Legionar. S-a stins din viaţă în 1939.

V.I. GEORGE

Poet. A făcut parte din echipele legionare paraşutate în ţară să lupte împotriva ocupaţiei comuniste. Arestat în cele din urmă, a suferit enorm sub chinurile sadice la care a fost supus de autorităţile comuniste în închisorile dispuse să extermine orice rezistenţă şi opoziţie.

Publicat în: Poezii din închisori (culegere de Zahu Pană). Editura “Cuvântul Romanesc”, Canada, 1982, pag. 279-283.

ION V. GEORGESCU

Doctor în teologie, profesor universitar. S-a născut în comuna Bascov de lângă Piteşti în anul 1909. Studii de litere şi teologie la Bucureşti. Licenţiat în teologie şi limbi clasice. Specializare în Vechiul Testament la Atena şi Paris. Doctor în teologie la Bucureşti în anul 1938.

Autoritate recunoscută pe plan european în materie de limbi şi dialecte din epoca apariţiei creştinismului. Apreciat de Gala Galaction ca teolog care ar fi putut duce prestigiul teologie româneşti „pe culmi europene“.

Răpit de sovietici în 1945, este dus la celebra închisoare Lublianca din Moscova. Este condamnat la 20 de ani. Deportat le Verhoiansk (polul frigului), Krasnoiarsk şi Vorkuta (dincolo de cercul polar) până în 1955. Revenit în ţară, este închis 2 ani la Gherla şi în alte lagăre până în 1962.

După eliberare este angajat corector şi, ulterior, devine redactor la Institutul biblic al Patriarhiei. În ultimii ani de viaţă a orbit. A fost membru al Mişcării Legionare din anii studenţiei.

S-a stins din viaţă în anul 1975.

OPERA:

Actualitatea profeţilor, 1934

Demonologia Vechiului Testament, 1934

Din problemele dialogului dintre ortodocşi şi protestanţi, 1934

Satan şi profeţia lui Zaharia, 1934

Despre înţelesul autentic al icoanelor ortodoxe

Atitudinea ortodoxiei faţă de celelalte confesiuni creştine

Primatul papal şi ortodoxia