NICOLAE CORNEANU

Mitropolit al Banatului, membru de onoare al Academiei Române. S-a născut la Caransebeş în anul 1925. Intră în Frăţiile de Cruce din perioada liceului.

Studiază teologia la Bucureşti. Doctor în teologie din 1949. Carieră didactică la Academia Teologică şi al Administraţia Episcopiei Timişoarei. În decembrie 1960 este ales episcop al Aradului, în februarie 1962 arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului, iar în aprilie acelaşi an, mitropolit al Banatului.

Din 1962 îndrumător al revistelor Mitropolia Banatului, iar din 1990 al publicaţiilor Altarul Banatului şi Îndrumătorul bisericesc din Timişoara.

Din 1992 membru de onoare al Academiei Române.

OPERA (selecţii):

Simbolul scării şi treptelor în religiile necreştine

Cu privire la semnificaţia originară a cuvântului „catolic“

Aspecte din lirica ambroziană

Actualitatea tratatului lui Tertulian (Despre prescripţia ereticilor)

Fundamentarea teologică a pedobaptismului

Muntele Sinai şi importanţa sa în istoria bisericii creştine

VICTOR CORBUŢ

Născut la 16 martie 1914 în comuna Ceica, judeţul Bihor. Urmează Facultatea de Drept din Cluj. Avocat în Oradea. Legionar din perioada studenţiei.

Este arestat în decembrie 1933 în timpul prigoanei instituite de I.G. Duca. Fondator al revistei Străjerul apăruta la Oradea în cursul anilor 1935-1936 (împreună cu decemvirul Iosif Bozântan, asasinat la 29-30 noiembrie 1938 în pădurea Tâncăbeşti alături de Corneliu Zelea Codreanu şi alţi conducători legionari).

În 1938 este şef legionar al judeţului Bihor. Arestat după instalarea dictaturii carliste la putere şi instaurarea regimului de teroare şi prigonire a Mişcării Legionare împreună cu alte mii de legionari, reuşeşte să scape din marele pogrom abătut asupra Legiunii la 21-22 Septembrie 1939 şi să se elibereze din închisorile “regale” în anul 1940, după alungarea regelui Carol al II-lea de la conducere.

În perioada guvernării legionare este prefect al judeţului Covurlui . În anul 1942 este trimis pe front, în linia întâi, conform dispoziţiilor lui Antonescu de reabilitare „post-mortem“ a legionarilor. Este decorat cu Coroana României şi Virtutea Militară.

Este arestat în mai 1948 sub regimul comunist. Este eliberat în 1964, după 16 ani de temniţă. În 1981 se refugiază în Statele Unite, unde obţine cu greu azil politic. Colaborează la publicaţiile din exil: Ţara şi Exilul, Drum, Curierul, Carpaţii, Libertatea. Se stinge din viaţă la Cleveland în 1994. Înainte de a muri a scris pe o notiţă: „Căpitane, Căpitane… Aş vrea să mă ţin încă tare când părăsesc această lume, în care tu şi legionarii tăi ne-am străduit să învingem slăbiciunile din noi şi să dăm sens divin acestei existenţe“.

O idee precisă, de conturare a activităţii publicistice desfăşurată de prof. Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, a materializat-o prin publicarea unei lucrări compacte, eclatante, de proporţii unice, închegată în 3615 pagini: HORIA SIMA – ANTOLOGIE LEGIONARĂ în şapte volume, tipărită în Colecţia “Omul Nou” (Traian Golea) din Miami Beach, Fl.,1994.

OPERA:

HORIA SIMA – ANTOLOGIE LEGIONARĂ în şapte volume, tipărită în Colecţia Omul Nou (Traian Golea) din Miami Beach, Fl., 1994, 3615 pagini.

Scrieri despre autor:

VICTOR CORBUŢ (în pas cu noi) de Nicolae Niţă, Colecţia Omul Nou (Romanian Historical Studies), Hallandale, 1995;

În Bibliografia Operelor Autorilor Legionari de Nicolae Niţă, Editura Libertatea, Jacksonville, 1993.

PAUL CONSTANTINESCU

Compozitor, membru al Academiei române. S-a născut în anul 1909 la Ploieşti. Specializări în străinătate. Creaţia sa se inspiră din folclorul străvechi şi din muzica bizantină. Opera sa, modernă ca tehnică componistică, constă din muzică simfonică, muzică de cameră, lucrări concertante. Compune de asemenea operele O noapte furtunoasă, Pană Lesnea Rusalim, Mioriţa, precum şi două oratorii de inspiraţie creştină (Naşterea şi Patimile). Paul Constantinescu este exponentul eufoniei ortodoxismului în arta sonoră europeană.

A colaborat şi la revista Iconar. A făcut parte din Mişcarea Legionară în perioada 1934-1941 şi a fost un admirator al lui Corneliu Codreanu şi al constelaţiei de filosofi şi scriitori din jurul lui Nae Ionescu.

S-a stins din viaţă în anul 1963.

MIHAI CONSTANTINESCU

Violonist, profesor la Conservator. S-a născut la Chişinău în anul 1926. Intră în Frăţia de Cruce la Liceul Mihai Eminescu din Bucureşti. Absolvă Conservatorul din Bucureşti.

După o perioadă de persecuţii din partea regimului comunist, i se permite să reintre în viaţa muzicală ca violonist la Filarmonica din Braşov (1950-1958), conferenţiar la catedra de vioară de la Conservatorul Cluj, violonist la Filarmonica George Enescu din Bucureşti (1968-1987).

Distins cu premiul II (Weimar, 1942), titlul de artist emerit (1964), Ordinul Meritul Cultural (1968).

A publicat volumele de versuri Izvorul nopţilor albe (1969), Poarta cuvintelor (1971), Liman virtual (1983). În discografie este prezent cu înregistrări din Beethoven, Berger, Sabin Drăgoi, Mozart, Pergolese.

A trăit până în anul 1987.

ALEXANDRU (ALECU) CONSTANT

Jurist, scriitor, fost ministru. S-a născut în Olteniţa în anul 1906. Absolvă Facultatea de Drept în 1930 şi i se acordă o bursă pentru continuarea studiilor în Franţa, unde obţine titlul de doctor în ştiinţe juridice şi economice.

Este avocat, ziarist, publicist, eseist, poet. Intră în Mişcarea Legionară în 1932. Fondator, împreună cu Mihail Polihroniade, în 1933, al revistei Axa. Comandant legionar din anul 1935. În perioada 1934-1938 este şeful serviciului juridic al Mişcării Legionare.

Director al ziarului Buna Vestire. Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în decembrie 1937.

Fost Ministru al Propagandei în cadrul Statului Naţional-Legionar (1940-41). Împreună cu Horia Cosmovici creează pentru prima data în România Universitatea Liberă de Ziaristică, pe care o inaugurează la 17 Decembrie 1940 în Sala Studenţilor în Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti alături de Petre P. Panaitescu (Rectorul Universităţii Bucureşti) şi Horia Cosmovici.

Deţinut politic din 1946 până în 1964 la Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Râmnicu Sărat. Intelectual rafinat şi subtil, caracter ferm, sobru şi deosebit de modest, a compus mental poeme care nu au putut fi încă publicate.

S-a stins din viaţă în 1986.

OPERA:

Presente, Editura “Imprimeria Naţională” (Zidire Nouă nr. 2), Bucureşti, 1940

Un an decisiv: 1939-1940, Tipografia “Eminescu”, Bucureşti, 1941

Odesa-Bucureşti 1941, Editura “Eminescu”, Bucureşti, 1941

Dintr-un jurnal de idei, Bucureşti, 1980. (Singura lucrare pe care Alexandru Constant a reuşit să o publice cu trei ani înaintea morţii lui – 15 Decembrie 1983 –, i-a fost cenzurată brutal de cerberii culturnici al regimului. Ea trebuie imediat restituită şi repusă în înţelesul ei autentic împărtăşit de autor şi îndepărtat cu atâta grijă de cenzorii marxişti).

NICOLAE COJOCARU

Avocat. S-a născut în comuna Vulturi din jud. Constanţa în anul 1916. Studii la Facultatea de Drept din Bucureşti. Intră în Mişcarea Legionară din perioada studenţiei.

Practică avocatura în Bucureşti până în anul 1941, când este mobilizat ca ofiţere de rezervă pe front. Este decorat pe frontul de răsărit cu Coroana României, Steaua României, Crucea de Fier, Cruciada împotriva comunismului. Este propus pentru Ordinul Mihai Viteazul, însă datorită schimbării de la 23 august 1944 nu îl mai primeşte.

Luat prizonier de ruşi, este trimis în lagăr. Ca bun cunoscător al convenţiilor internaţionale privind prizonierii, organizează un protest şi este anchetat de NKVD. Este condamnat la 12 ani muncă silnică, pedeapsă majorată apoi la 25 de ani pentru „atitudine sfidătoare în timpul procesului“. Este trimis la Vorkuta, dincolo de Cercul Polar, în lagărul de muncă forţată. După 8 ani este trimis în ţară (1952). Este examinat de securitate şi este lăsat liber să plece în satul natal.

Este din nou arestat, torturat şi condamnat la 25 de ani muncă silnică. La Aiud, în 1957, declanşează un protest prin greva foamei. Este transportat la Gherla, unde comandantul închisorii dă ordin să fie zidit într-o celulă de 3×1,5m. Petrece nouă luni în aceste condiţii. Este eliberat în 1964.

Trece la cele veşnice în anul 1998.

GHEORGHE CLIME

„În această privinţă. dacă există cineva, în vreun colţ al României, care să fi început înscrierea în vreo listă de subscripţie, autorizată sau nu, să mă înscrie şi pe mine cu ce pot da: viaţa“.

(Gheorghe Clime la întemeierea Legiunii Arhanghelul Mihail)

Inginer silvic şi licenţiat în drept. S-a născut în comuna Oancea din judeţul Covurlui în anul 1889. Vicepreşedinte al Ligii Apărării Naţional-Creştine pe Moldova. Colaborator şi promotor al primei publicaţii legionare, Pământul strămoşesc.

Face parte din primul grup care a depus jurământul legionar în 1927.

Şef al Corpului Muncitoresc Legionar.

Secretar la Mişcării Legionare.

În 1936 pleacă cu echipa legionară condusă de generalul Cantacuzino să lupte în Spania contra comuniştilor.

Comandant la Bunei Vestiri, cel mai înalt grad legionar.

Şef al Partidului Totul Pentru Ţară după moarte generalului Zizi Cantacuzino „Grănicerul“.

Condamnat la 7 ani închisoare în procesul politic de la 1 iulie 1938.

Este ucis în marele masacru din noaptea de 21-22 septembrie 1939 ordonat de Carol a lI-lea împotriva legionarilor.

Împreună cu Căpitanul

ION CLAUDIAN

Medic, profesor universitar. S-a născut la Bucureşti în anul 1900. Absolvent magna cum laude al Facultăţii de Medicină din Bucureşti în anul 1928. Conferenţiar universitar din 1935.

Încadrat în Corpul Răzleţi al Mişcării Legionare din anul 1937. După lovitura de stat a lui Antonescu din ianuarie 1941 este condamnat la doi ani închisoare pentru „îndemn la nesupunere şi insulte la adresa Conducătorului Statului“. De la Jilava este trimis pe front, degradat şi ţinut în linia întâi timp de un an.

Ajunge în Franţa în 1950 unde este primit de mai multe societăţi de specialitate. Din 1957 este expert ONU pentru alimentaţie în organizaţia FAO. Se ocupă de problema nutriţiei în misiuni de cercetare în Tunisia (1958), Madagascar (1960), Togo, Gabon, Camerun, Ciad. Organizează în aceste ţări cantine şcolare, seminarii regionale şi cursuri de nutriţie şi educaţie alimentară.

În 1967 revine bolnav la Paris, unde moare în anul 1987. Ultima dorinţă a sa a fost să fie înmormântat în ţară.

CHIRILĂ CIUNTU

Chirilă Ciuntu, aducând la Majadahonda salutul legionarilor din SUA şi Canada.

Unul dintre punctele de sprijin ale lui Horia Sima în Bulgaria, la Sofia, în 1941.

Refugiat în SUA după război.

STERIE CIUMETTI

Macedo-român venit în România pentru a scăpa de teroarea grecească. Este arestat şi închis la Văcăreşti în 1930 ca militant pentru dreptul macedo-românilor de a se stabili în Dobrogea. Aici îl cunoaşte pe Corneliu Codreanu, de care rămâne legat până la moarte.

Casier central al Gărzii de Fier.

Component la „echipei morţii“, care pleacă în campanie electorală în mai 1933 cu hotărârea de a înfrunta moartea. Este rănit grav în de jandarmi în această acţiune.

În noaptea de 29-30 decembrie 1933, abia eliberat de câteva ore din închisoare, este din nou arestat şi anchetat de poliţie pentru a divulga unde se ascunde Corneliu Codreanu. Pentru că refuză, este schingiuit, împuşcat şi aruncat într-un lac.