IOAN A. BUCUR

Poet. A scris:

La maluri de linişti (versuri). Colecţia Universul Literar, Bucureşti, 1940;

Poezii. Colecţia Omul Nou, Salzburg, 1952.

SEPTIMIU BUCUR

Originar din oraşul Tg. Mureş, odată cu declanşarea cruciadei anticomuniste din răsărit în iunie 1940, Septimiu Bucur a plecat printre cei dintâi pe front având gradul de sublocotenent de rezervă. A pierit ca un erou în primele valuri de soldaţi români care au pus piciorul pe pământul Basarabiei, în slujba recuceririi şi eliberării ei din ghearele comuniste.

Colaborator la: GÂNDIREA, SFARMĂ PIATRĂ, BUNA VESTIRE, PORUNCA VREMII ş.a.

Nichifor Crainic şi spiritul vremii. În revista Gândirea, Anul XII, Nr. 7, Septembrie 1938, pag. 376-384.

GEORGE BREAZUL

Poet, critic, etnograf şi folclorist. Colaborări la diverse reviste cu studii, poezii, note critice (Gândirea) etc.

Colinde. Editura Fundaţia Culturală Regală Principele Carol, Bucureşti. 454 pag.;

Politica culturii (în colaborare). Editura Institutul Social Român, Bucureşti, 1931.

LIVIU BRÂNZAŞ

Preot. S-a născut la Sâniob, jud. Bihor, în anul 1930. Arestat de pe băncile şcolii, execută 13 ani de închisoare (1951-1964). Trece prin închisorile de la Oradea, Aiud, Jilava şi minele de la Cavnic.

S-a stins din viaţă în 1998.

TRAIAN BRĂILEANU

Sociolog, profesor universitar, ministru. Născut la 14 Septembrie 1882 în Bâlca, lângă Rădăuţi (Bucovina), Traian Brăileanu şi-a făcut studiile universitare la Cernăuţi (doctorat 1908) şi Viena.

Unul dintre cei mai mari sociologi români, a fost profesor de Sociologie, Politică şi Istoria Filozofiei la Universitatea din Cernăuţi între anii 1920-1940.

Membru al Senatului Legionar de la constituire, în 1930. Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în decembrie 1937.

Teoretician al naţionalităţii în sociologie, Traian Brăileanu a iniţiat înfiinţarea Grupului “Iconar” la Cernăuţi în 1931 (Mircea Streinul, Ion Roşca, George Drumur ş.a.), iar între anii 1935-1940 a fost Directorul revistei Însemnări Sociologice din acelaşi oraş; a condus la Sibiu revista “Înălţarea” (1940-1941).

Membru în Senatul Legionar din 1929; Ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, în perioada guvernării legionare după 6 Septembrie 1940 (1940-1941).

Arestat pentru un timp după rebeliunea antonesciană din ianuarie 1941, este pus în libertate. Rearestat de comunişti în 1946, este depus la închisoarea Aiud, fiind asasinat în chip bestial prin exterminare fizică la 10 Iulie 1947 (din alte surse, data asasinării marelui om de cultură apare la 3 Octombrie 1947).

OPERA:

I) Scrierile lui Traian Brăileanu

a) Cărţi

1). Lucrări de sociologie ştiinţifică

Introducere în Sociologie. Editura librăriei Ostaşul Român (Anton Roşca), Cernăuţi, 1923.

Sociologie generală. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi, 1926.

Ethik und soziologie. Ein Beitrag zur Lösung des problems – individuum und Gesellschaft -. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi, 1926.

Politica. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi, 1928.

Istoria teoriilor sociologice. (Universitatea Regele Carol II, Cernăuţi. Facultatea de filosofie şi litere. Curs editat de Iosif V. Antohi, student anul IV (filosofie), Cernăuţi, 1937, multiplicat. 623 pag.

Statul şi comunitatea morală. Editura Însemnări Sociologice, Cernăuţi, 1937. Tipografia Mitropolitul Silvestru. 68 pag. Ediţia a II-a: Tipografia : Universul, Bucureşti.

Teoria comunităţii omeneşti. Institutul de Arte Grafice Cugetarea, P. C. Georgescu-Delafras, Bucureşti, 1941. 639 pag.

b) Studii şi articole în periodice, cu excepţia revistei Însemnări Sociologice

Cultura şi Politica. În: Junimea Literara, Cernăuţi, XI (1915), Nr. 4-5, pag. 96-106.

Soziologie und Politik. În: Archiv für systematische Philosophie und Soziologie, Berlin, XXI (1928), pag. 317-336.

Soziologie in Rumänien. În: Kölner Vierteljahreshefte für Soziologie, V (1925/26), Heft 4, pag. 491-495. (Verlag von Duncker & Humboldt: München und Leipzig).

L’Etat et la comunité morale (Essai philosophique). În: Revue Internationale de Sociologie, Paris, 39, Nr. VII-VIII (Juillet-Aôut), 1931, pag. 341-373.

Filosofia socială a lui Vasile Conta. În: Revista de Pedagogie, II, Cernăuţi, 1932.

Originele Metafizicei. Încercare asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei. În: Revista de Pedagogie, II, Cernăuţi, 1932.

Sociologia lui T. G. Masaryk. În: Revista de Pedagogie, III, Cernăuţi, 1933. Reprodus în: Istoria teoriilor sociologice de Traian Brăileanu, curs editat de Iosif V. Antohi, Cernăuţi, 1937, pag. 515-550.

Fundamentarea biologică a sociologiei şi importanţa ei pentru teoria şi practica pedagogică. În: Revista de Pedagogie, IV, Cernăuţi, 1934. Reprodus în: Sociologia şi arta guvernării, Cernăuţi, 1937.

Sociologia în învăţământul superior şi secundar. În: Revista de Pedagogie, IV, Cernăuţi, 1934.

Noui teorii politice. În: Revista de Pedagogie, V, Cernăuţi, 1935. Reprodus în: Sociologia şi arta guvernării, Cernăuţi, 1936, pag. 215-229.

Essai sociologiques sur la liberté humane. În: Révue Internationale de Sociologie, Paris, Janvier-Fevrier, 1937.

c) Însemnări Sociologice

Cernăuţi: 1935-1939.

Bucureşti: 1940.

Director: Prof. univ. Dr. Traian Brăileanu.

Lunar.

Nr. prim: 5 Aprilie 1935, Anul I.

Nr. ultim: 5 Noiembrie 1940, Anul V.

Tipografii: Suceava, tipografia ORENDOVICI; Cernăuţi, tipografia MITROPOLITUL SILVESTRU; Bucureşti, IMPRIMERIA; UNIVERSUL.

2) Scrieri filosofice

Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tipografia J. Bălan & M. Wiegler. Librăria editoare H. Pardini, 1912, XI, 148 pag.

Die Grundlegung zu einer Wissenchaft der Ethik. Wien und Leipzig: Wilhelm Braumüller, Universitas – Verlags – Buchandlung. Druck von Friederich Jasper in Wien, 1919, 290 pag.

Vasile Gherasim (1892-1933). În: Codrul Cosminului, VIII, Cernăuţi, (1933-1934), pag. 553-561.

Gaston Bacheland: La Dialectique de la Durée. În: Revista de Pedagogie, VII (1937), Cernăuţi.

O carte nouă despre Schopenhauer. În: Revista de Pedagogie, VIII (1939), Cernăuţi.

Traduceri din Immanuel Kant

Immanuel Kant: Întemeierea metafizicei moravurilor. Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1929, 167 pag. (Publicaţiunile Institutului Pedagogic – Cernăuţi).

Immanuel Kant: Critica raţiunii pure. Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1930. Tipografia Bucovina, I. E. Toroutiu, 664 pag. (traducere însoţită de o schiţă biografică şi o prefaţă de Traian Brăileanu).

Immanuel Kant: Critica raţiunii de judecată. Editura Academiei Române, Bucureşti, 1940. Tipografia Monitorul Oficial, Bucureşti, 378 pag. (traducere însoţită de o introducere de Traian Brăileanu).

Immanuel Kant: Ideea unei istorii universale. Ce este ’Luminarea ?’ Începutul istoriei omenirii. – Spre pace eternă. Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1943, 174 pag (traduceri cu un studiu introductiv de Traian Brăileanu).

3) Scrieri politice

România şi criza europeană. În: Junimea Literară, X, Nr. 1-2 (Ianuarie-Februarie) 1913, pag. 17-20, Cernăuţi.

Aurel Onciul şi ideea democraţiei. În: Şcoala, VI, Nr. 15, 1 Noiembrie 1921, Cernăuţi.

Structura societăţii bucovinene înainte şi după Unire. În: Societatea de Mâine, I, Nr. 21, Septembrie, Cluj. Reprodus în: Sociologia şi arta guvernării, Cernăuţi, 1937, pag. 189-204.

Problema Capitalei. În: Convorbiri Literare, XLI, Octombrie 1924, pag. 780-792, Bucureşti.

Sociologia şi arta guvernării (articole politice). Editura Însemnări Sociologice, Cernăuţi, 1937. Tipografia Mitropolitul Silvestru, 259 pag. Ediţia a II-a: Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1940.

Doctrina Legionară şi ştiinţa socială. În: Almanahul ziarului CUVÂNTUL, Bucureşti, 1941, pag. 95-97.

Immanuel Kant şi noua ordine europeană. În: Immanuel Kant: Ideea unei istorii universale…etc., Bucureşti, 1943, pag. 9-60.

4) Scrieri pedagogice

Universitatea ţărănească. În: Revista de Pedagogie, III, caietul I-II, pag. 145-159, Cernăuţi, 1933.

Rolul social al învăţăturilor. În: Revista de Pedagogie, VI, caietul II, Cernăuţi, 1936.

5) Scrieri literare

Irina (nuvelă). Editura Societatea Tipografică Bucovineană, Cernăuţi, 1908. 58 pag.

Moartea iepii (schiţă umoristică). În: Junimea Literară, I, Nr. 2, 1904, pag. 24-25, Cernăuţi.

Grindica (schiţă). În: Junimea Literară, I, Nr. 8, 1904, pag. 131-133, Cernăuţi.

Un flăcău tomnatec (schiţă). În: Junimea Literară, II, 1905, pag. 9-11, Cernăuţi.

Dihania (schiţă). În: Junimea Literară, II, 1905, pag. 69-71, Cernăuţi.

Nunta lui Chirilă (schiţă). În: Junimea Literară, V, 1909, Cernăuţi.

Îmi scrii; Baladă; Sonet (poezii). În: Junimea Literară, I, 1904, pag. 165 şi 204; VII, 1910, pag. 30, Cernăuţi.

6) Scrieri didactice

Etică pentru clasa VIII-a secundară. Ediţia I-a: Editura Naţională, Ciornei S. A., Bucureşti, 1935, 197 pag.

Elemente de sociologie pentru clasa VIII-a secundară. Editura Naţională, Ciornei S. A., Bucureşti, 1935, 192 pag.

7) Manuscrise

Istoria doctrinelor etice. Curs universitar 1937.

Istoria doctrinelor politice. Curs universitar.

Immanuel Kant: Despre educaţie, 1935.

Istoria filosofiei antice, medievale, moderne; Estetica generală; Immanuel Kant, viaţa şi doctrina (cursuri).

Immanuel Kant: Critica raţiunii practice (traducere), 1932.

II) Scrieri despre Traian Brăileanu

Bendescu, Vianor: Traian Brăileanu un mare sociolog şi filosof bucovinean. În: Drum, I, Nr. 1, Septembrie 1963, pag. 3-5, Mexico.

Bendescu, Vianor: Traian Brăileanu, Soziologe und Literat. În: Der Südostdeutsche, XIV, Nr. 21, Noiembrie 1963, pag. 5, München.

Dr. Bensdorf, Wilhelm: Traian Brăileanu. În: Internationales Soziologen Lexicon, Stuttgart, 1959.

Gusti, Dimitrie: Sociologie Generală. Raport. În: Analele Academiei Române, Desbateri, XLVI, 1925-1926, pag. 172, Bucureşti.

Gyr, Radu: Curcubee şi florete. În: Convorbiri Literare, LXIX, Nr. 1-3, (Ianuarie-Martie), pag. 112-113, Bucureşti.

Isac, Dumitru: Kant în traducerea lui Traian Brăileanu. În: Revista Bucovinei, II, 1943, pag. 409, Cernăuţi.

Herseni, Traian: Traian Brăileanu. În: Traiani Herseni – Sociologie Românească. Tiparul Universitar, 1940, pag. 126-130, Bucureşti.

Ieşan, Alexandru: Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie de dr. Traian Brăileanu. În: Junimea Literară, X, Nr. 6, Iunie, 1913, pag. 90-91, Cernăuţi.

Loghin, Constantin: Traian Brăileanu. În: Constantin Loghin – Istoria literaturii române din Bucovina (1775-1918), pag. 253-255, Cernăuţi, 1926.

Marmeliuc, Dimitrie: Viaţa politică şi presa românilor bucovineni după Unire. În: Zece ani…(1918-1928), pag. 245-262, Cernăuţi, 1928.

Petrescu, Nicolaus: Traian Brăileanu, Professor an der Universität Czernowitz – Sociologia Generală. În: Kölner Vierteljahreshefte für Soziologie, V, pag. 458, Köln, 1926.

Posteucă, Vasile: Traian Brăileanu (note în rubrica serială ICONAR). În: Drum, IV, Nr. 2, Aprilie-Iunie, pag. 7, 1968. Mankato/Minn., St. Unite.

Sima, Horia, Comandantul Mişcării Legionare: Traian Brăileanu. În: Ţara şi Exilul, II, Nr. 11, 1 Septembrie 1966, pag. 4-36, Madrid, Spania.

Topa, Leon: La Sociologia în România. În: Ganus (organo del Comitato italiano per lo studio dei problemi della populazione), III, Nr. 1-2, Mai 1938, pag. 137-158, Roma, Italia.

Idem extras: 25 pag.

Richard, Gaston: Traian Brăileanu – Immanuel Kant: Critica raţiunii pure (traduction de la critique de la raison pure en langue romaine). În: Révue Internationale de Sociologie, XXXIX, Nr. 7-8, Iulie-August 1931, pag. 435-438, Paris, Franţa.

GHEORGHE BRAHONSCHI

S-a născut în anul 1916 în comuna Cordăreşti din judeţul Botoşani. Fiu de ţărani.

Din 1935 studiază la Politehnica din Timişoara. Luptă pe frontul din răsărit.

În 1945 este arestat şi predat Poliţiei Armatei Sovietice. Eliberat după un an. Din 1946 lucrează ca inginer la IAR Braşov. Condamnat la 25 de ani închisoare, este amnistiat în 1964.

După 1989 iniţiază şi duce la bun sfârşit construirea monumentului de la Aiud, Dealul Robilor, închinat victimelor Gulagului comunist.

Activitate publicistică în revistele Puncte Cardinale, Cuvântul Românesc (Statele Unite), Buna Vestire.

Se stinge din viaţă în 1997.

FAUST BRĂDESCU

Dr. Faust Brădescu, al doilea din stânga, la Paris

Născut în 1912 la Bucureşti, doctor drept la Bucureşti şi în filosofie politică la Paris. La terminarea războiului doreşte să se întoarcă în ţară, dar autorităţile consulare îl sfătuiesc să rămână în Franţa. După un an este invitat de poliţia franceză să părăsească ţara, la cererea autorităţilor româneşti.

În 1946 se stabileşte în Brazilia. Înfiinţează Editura Dacia, sub egida căreia editează studii consacrate problemelor româneşti. Activează ca profesor la Universitatea Pro Deo din Rio de Janeiro, unde predă dreptul şi filosofia politică.

În 1971 se întoarce în Franţa, unde devine şeful secţiei de programare, studii şi documentare a Mişcării Legionare din exil.

Colaborator apropiat al lui Horia Sima.

Cu 48 de titluri publicate, dr. Faust Brădescu este unul dintre cei mai prolifici analişti şi specialişti ai fenomenului legionar.

S-a stins din viaţă în anul 2000.

OPERA (selecţii):

Povestiri fără ţară (în colaborare cu Nicolae Novac şi N. S. Govora), Editura Carpaţii, Madrid, 1957

Antimachiavelism Legionar, Editura Carpaţii, Madrid, 1962

De vorbă cu noii refugiaţi, Editura Carpaţii, Madrid, 1974

Tineretul şi Mişcarea Legionară, Editura Carpaţii, Madrid, 1974

Omul legionar şi „Omul Nou“, Editura Carpaţii, Madrid, 1977

Nicadorii, Decemvirii, răsbunătorii, Editura Carpaţii, Madrid, 1978

Problema egalităţii în Mişcarea Legionară, Editura Carpaţii, Madrid, 1979

Clasă şi naţiune în concepţia legionară, Editura Carpaţii, Madrid, 1982

Echipa morţii, Editura Carpaţii, Madrid, 1986

Legea jertfei în Mişcarea Legionară, Editura Carpaţii, Madrid, 1987

Corneliu Zelea Codreanu – Erou neo-cosmogon (cu ocazia celor 60 de ani de la întemeierea Mişcării Legionare), Editura Carpaţii, Madrid, 1987

Guvernul de la Viena. Continuarea Statului Român Naţional Legionar. 1944-1945, Editura Carpaţii, Madrid, 1989

Modificarea în adâncime în doctrina legionară, Editura Dacia, 1992

Despre omul nou, Editura Dacia, Paris, 1992

Studii legionare postbelice, Editura Gordian, Timişoara, 1994

Scurtă analiză spectrală a Mişcării Legionare, Editura Majadahonda, Bucureşti, 1996

DAN BOTTA

Poet, dramaturg, eseist. S-a născut în 1907 în Adjud, judeţul Putna. Fratele poetului şi actorului Emil Botta. Licenţiat în Drept, Litere (greacă şi latină) şi absolvent al Institutului de Educaţie Fizică.

Colaborează la Calendarul lui Nichifor Crainic, L’Independence Roumaine, Rampa, Gândirea, Vremea.

Membru al comitetului director al Enciclopediei Române, sub direcţia lui Dimitrie Gusti. Autor al unei lucrări filologice asupra fondului tracic al limbii române, rămasă în manuscris (cca. 1200 pagini).

În anul 1941 întemeiază revista Dacia.

OPERA:

Eulalii, 1931

Eseuri şi articole în Limite, 1936

Charmion sau Despre muzică, 1941

Poeme dramatice în Comedia fantasmelor, Alkestis, Deliam, Soarele şi luna, Sărmanul Dionis

Traduceri din Francois Villon (Balade şi alte poeme), 1956

ION DUMITRESCU – BORŞA

Preot. Născut la 14 Septembrie 1899 în Bălceşti, Argeş. Comandant legionar. Urmează Facultatea de Teologie din Bucureşti. Preot în Maramureş, unde este arestat, judecat pentru susţinerea revendicărilor ţăranilor din Borşa şi eliberat.

Intră în Mişcarea Legionară în 1930. Secretar general al Partidului Totul Pentru Ţară în anul 1935. A luat parte la expediţia din Spania împreună cu echipa condusă de Gen. Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, al cărei ultim supravieţuitor a fost.

În timpul represiunii antilegionare din 1938 se refugiază în Polonia, apoi în Germania. Face parte dintr-un comandament legionar constituit la Berlin pe timpul primului exil legionar.

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în decembrie 1937. Colaborator al revistelor Duminica creştină, Pământul strămoşesc, Buna Vestire, Rânduiala. A scris cartea Cea mai mare jertfă legionară, în care evocă lupta pentru creştinătate din Spania anilor 1936-1937 şi jertfa lui Ion Moţa şi Vasile Marin.

În perioada de pregătire a revoluţiei legionare (1939-1940) şi pe timpul guvernării legionare refuză să sprijine iniţiativele lui Horia Sima şi se angajează în acţiuni de subminare a autorităţii Comandantului. Este eliminat din Mişcare de Forul Superior Legionar.

După venirea comunismului la putere este întemniţat şi supus la diverse chinuri, pentru a se desolidariza de Mişcarea Legionară şi este obligat să o atace în diverse feluri în cadrul cluburilor de “reeducare” instituite din ordinul Ministerului de Interne la Aiud.

Cea mai mare jertfă legionară. Editura “Totul Pentru Ţară”, Sibiu, 1937. 276 pag. Ediţia a II-a, Editura “Mişcării Legionare”, Bucureşti, 1940.

TRAIAN BOROBARU

Legionar bănăţean. Component la „grupului de 17“ şi membru al expediţiei care organizează în Germania în 1939-1940 răsturnarea de la putere a lui Carol al II-lea.

Secretar particular al lui Horia Sima pe timpul guvernării legionare (1940-1941).

„Oaspete al Reich-ului“ pe timpul detenţiei legionarilor în lagărele de la Rostock, Berkenbrück, Buchenwald şi Oranienburg-Sachsenhausen. După evenimentele de la 23 august 1944, este numit comandant legionar de către Horia Sima. Participă la acţiunile organizate de Horia Sima: guvernul în exil de la Viena şi Armata Naţională care luptă contra sovieticilor până al finele războiului.

După încheierea războiului se ascunde timp de şase luni împreună cu Horia Sima şi Petre Ponta, trecând din Austria în Germania şi străbătând Germania de la est la vest. În octombrie 1945 cei trei se întorc din nou în Austria. Traian Borobaru trece împreună cu Horia Sima şi Ion Crivăţ în Italia, prin pasul Brennero, peste Alpi, în 30 decembrie 1945.

În 1946, împreună cu Horia Sima, face o încercare neizbutită de a trece în Franţa pe mare. Poliţia franceză îi prinde şi îi predă poliţiei italiene care îi închide în lagărul Fossoli până în 30 noiembrie 1946.

În exil, îşi petrece cea mai mare parte a timpului în Austria şi Germania. Este unul dintre susţinătorii cei mai activi ai reeditării cărţilor legionare. Furnizează cea mai mare parte a fotografiilor despre viaţa legionarilor în exilul de după război.

Se stinge din viaţă în Germania în anul 1971.

În lagărul de la Berkenbrück