REVOLUTIA LEGIONARA

de NICHIFOR CRAINIC

Sporul nou pe care l-a adus Codreanu în viata politica a României nu sta în idei, pentru ca idei poate avea oricine, ci într-o crunta disciplina diametral opusa dezordinii democratice în mijlocul careia traim. O disciplina ale carei elemente esentiale sunt: renuntarea la sine si credinta în folosul neamului.
în viata sa proprie renuntarea la sine a mers pâna la sacrificiul suprem: “Ori învingem ori murim”, nu e numai un refren de cântec legionar, ci însusi principiul acestei miscari, care în afara de acela al lui Avram Iancu, este singura cu adevarat revolutionara în istoria noastra.
Ideea revolutiei zacea în firea întemeietorului. Ceea ce n-am încetat sa pretuiesc la el, este îndrazneala unica, de a-si fi asezat existenta la limita de sus, unde nu este alta posibilitate, este biruinta sau moartea. Din aceasta psihologie personala s-a nascut disciplina legionara. Era el, care se voia repetat în fiecare camarad de lupta. Moartea lui care e un sacrificiu, consfinteste aceasta disciplina si o ridica la prestigiul unei scoli a eroismului moral.
Garda de Fier n-a pregatit revolutia ca pe o simpla lovitura de stat, ci s-a transformat pe sine în oamenii sai, ca pe urma sa poata revolutiona moralmente întreaga societate româneasca.
Revolutia legionara nu este un sfârsit, ci abia un început. Astfel toti cei care vor “învierea” neamului românesc, trebuie sa vrea totodata revolutia legionara permanenta.
“Garda de Fier” este ultima rezerva aruncata în lupta de vointa de a nu muri a neamului românesc.

DE CE CRED IN BIRUINTA LEGIONARA ?

de Mircea Eliade
(“BUNA VESTIRE”, 17 decembrie 1937)

Mircea Eliade

Astazi întreaga lume se afla sub semnul revolutiilor, dar în timp ce alte popoare traiesc aceasta revolutie în numele luptei de clasa si al primatului economic (comunismul), Miscarea Legionara s-a nascut sub semnul Arhanghelului Mihail si va învinge prin gratia divina. De aceea în timp ce toate revolutiile contemporane sunt politice, revolutia legionara e spirituala si crestina. în timp ce revolutiile contemporane au drept scop cucerirea puterii din partea unei clase sociale, sau din partea unui om, revolutia legionara are ca scop mântuirea neamului, reconcilierea lui cu Dumnezeu. Miscarea legionara va aduce cu sine nu numai restaurarea virtutilor neamului nostru, o Românie activa, demna si puternica, ci va crea un om nou, corespunzând unui nou tip de viata europeana. Omul nou nu s-a nascut niciodata dintr-o miscare politica, ci dintr-o revolutie spirituala, dintr-o mare schimbare interioara.

MOTA SI MARIN

de SIMION MEHEDINTI

Murind de buna voie ei au spus raspicat: Deschideti ochii la amestecul strainilor care vor strivi tot ce este românesc în România, dupa cum strivesc astazi tot ce este spaniol în Spania.
Luati seama: dupa înregistrarea hotarelor e timpul sa întregim si neamul aducând pe toti românii adevarati într-un singur manunchi si într-o singura cârmuire româneasca.
Mota si Marin prin jertfa lor de buna voie, au dat semnalul unificarii sufletesti a tuturor românilor care se mai simt români. Cu sângele lor românesc ei au vrut sa vindece rana înveninata a dezbinarilor din trecut. Aceasta este semnificatia istorica a mortii lor.
Tineri eroi, care ati mers cu fruntea sus în fata mortii, chipul vostru se înalta acum ca un steag în mijlocul bataliei. Mormântul sub care veti dormi va fi cel mai frumos si cel mai cinstit din toate în ziua când România va fi a românilor si numai a românilor. Numele vostru are însa de pe acum stralucirea unui monument…
[“Cuvântul Studentesc”, ian. – feb. 1937]

Prohod la înmormântarea lui Ion Mota si Vasile Marin
Bucuresti, 13 februarie 1937
de Nicolae Balan, I.P.S. Mitropolit al Ardealului (înconjurat de arhierei si un sobor de peste 200 de preoti)

Slavindu-te pe Tine, Parinte, ca ne-ai trimis lumina pilduitoarei jertfelnicii a alesilor Tai Ioan si Vasile, ca sa iesim din întunericul nepasarii, al îndoielii si al oricarei micimi de suflet în urmarirea destinului nostru. în judecatile Tale, nepatrunse de mintea omeneasca, i-ai dus departe de noi, totusi în tara aceleiasi fratii de sânge, la lupta grea purtata pentru Crucea si împaratia Ta, ca astfel jertfa lor sa straluceasca cu atât mai limpede, înaintea ochilor nostri, în toata frumusetea ei, dezbracata de orice interes legat de pamânt.
Slavindu-Te pe Tine, Hristoase Dumnezeule, ca ai învrednicit poporul nostru, ca din mijlocul lui sa alegi ostasi credinciosi pentru lucrul Tau, cari de dincolo de moarte ne trimit solia si marturisirea credintii lor, cum numai pe buzele marilor Tai mucenici din veacurile de la început a rasunat în lume: “Eu asa am înteles datoria vietii mele. Am iubit pe Hristos si am mers fericit la moarte pentru El!”
Trimite conducatorilor poporului nostru duhul întelepciunii Tale. Pogoara în inimile tinerimii noastre duhul ascultarii de voia Ta cea sfânta, duhul rugaciunii si al muncii, duhul jertfelniciei care s-a salasluit în alesii Tai Ioan si Vasile.