CORNELIU ZELEA CODREANU

13 Septembrie 1899 – 30 Noiembrie 1938

 

Neamul nostru n-a trăit prin milioanele de robi care şi-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toţi haiducii, care în faţa jugului străin nu s-au supus, ci şi-au pus flinta în spate şi s-au ridicat pe potecile munţilor, ducând cu ei onoarea şi scânteia libertăţii. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin „majorităţile” laşe şi cuminţi.

 

 

Cel mai mare dintre şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari). Străbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine şi a ajuns în Bucovina ca funcţionar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsătorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu.

A absolvit Liceul Militar Mânăstirea Dealului şi Facultatea de Drept din Iaşi.

În primul război mondial îşi urmează tatăl pe front.

În 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă condusă de muncitorul ieşean Constantin Pancu.

Dejoacă cu mult curaj, în 1920, două acţiuni comuniste la Regia din Iaşi şi la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fără serviciu religios. Este ales preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept.

La 10 Mai 1922, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. În toamna lui 1922 pleacă să studieze la Berlin şi Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcări studenţeşti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor studenţeşti îl reprezintă numerus clausus, adică limitarea numărului de locuri alocate evreilor în universităţi la procentul pe care evreii îl aveau în populaţia românească.

Împreună cu profesorul A. C. Cuza, fondează, în 1923, Liga Apărării Naţional Creştine.

Organizează în acelaşi an, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Leonida Bardac şi Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei şi a capilor corupţiei din lumea politică. Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu.

Îl împuşcă, în legitimă apărare, pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi, în 1924. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin.

Întemeiază la 24 Iunie 1927, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail.

În 1930 organizează două ample marşuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitaţiile comuniste. Se constituie organizaţia de tineret Garda de Fier.

Este ales deputat de Neamţ în 1931.

Iniţiază în 1935 Comerţul Legionar.

Întemeiază partidul Totul pentru Ţară, ca expresie politică a Mişcării Legionare.

Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga şi este condamnat la şase luni detenţie. În luna mai i se intentează încă un proces şi este condamnat la zece ani muncă silnică.

În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreună cu Nicadorii şi Decemvirii, în timp de erau transportaţi către Jilava.

 

OPERA:

 

Problema jidănească în lumina ştiinţei (conferinţe, lucrări şi referate susţinute în cadrul Societăţii Studenţilor în Drept la Universitatea din Iaşi). Iaşi, 1921 (în manuscris).

 

Călăuza bunului Român (în colaborare cu Ion Z. Codreanu şi A. C. Cuza). Regulamentul de funcţionare şi organizare a Ligii Apărării Naţional-Creştine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iaşi.

 

Scrisori studenţeşti din închisoare (scrise în închisoarea Văcăreşti). Editate la Iaşi, Martie 1925.

 

Autour de la Question des Bourses accordees par l’Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 192(6)?

 

Pământul Strămoşesc. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iaşi.

 

Generaţia Nouă. Conferinţă susţinută la Centrul Studenţesc din Bucureşti, 20 Ianuarie 1929 (nepublicată).

 

Manifest. Iaşi, 1930.

 

Manifest. Bucureşti, 1930.

 

Cuvântare la mesaj. Câmpulung Muscel, 1932.

 

O ruină. Manifest redactat pentru alegerile generale din Iulie 1932, Bucureşti.

 

Cărticica Şefului de Cuib (ediţia originală apărută în 4 numere sub forma de revistă cu numele de Fascicola Legionarului între 9-21 Mai 1933). Bucureşti, 1933.

 

Cărticica Şefului de Cuib. Tipografia C. S. m. c., Bucureşti, 1933. 128 pag.

 

Declaraţie la Mesaj în Parlament. Bucureşti, Noiembrie 1935.

 

Pentru Legionari, Vol. I. Editura Totul pentru Ţară, Sibiu, 1936. Tipografia Vestemean (tipărită sub îngrijirea profesorului Nicolae Petraşcu), reeditată după 1989 la Gordian, Timişoara, 1994

 

Memoriu (adresat regelui Carol al II-lea, oamenilor politici şi ţării), la 5 Noiembrie 1936.

 

Circulările Căpitanului. Bucureşti, 1937.

 

Amintiri de la Jilava. Editura Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940.

 

Circulări, Scrisori, Sfaturi, Gânduri (ediţie îngrijită de Vasile Iasinschi). Madrid, 1951, 93 pag.