DUMITRU GĂZDARU

 

Profesor universitar, filolog. Născut la 18 ianuarie 1897, în comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa.

Studii secundare la Galaţi şi Iaşi, superioare la Universitatea din Iaşi (1922), Marburg şi Roma. Membru al Şcolii Române din Roma (1929-1931); asistent la catedra de filologie română a Universităţii din Iaşi (1924-1930); conferenţiar (1930-1935); profesor (din 1935) de limbi şi literaturi romanice la aceeaşi Universitate.

A colaborat la diverse reviste de specialitate, cu studii şi articole: la “Arhiva” (revistă pe care a condus-o împreună cu Ilie Bărbulescu), “Diplomatarium Italicum” ş.a.

În 1938 a fost închis în lagărul de la Miercurea Ciuc alături de Nae Ionescu, Mircea Eliade şi alţi fruntaşi legionari.

După rebeliunea declanşată de gen. Antonescu împotriva Mişcării Legionare (21-23 Ianuarie 1941), rămâne în occident, desfăşurându-şi activitatea la Roma şi mai apoi la Buenos Aires unde se stabileşte definitiv. Fondează revistele: “Romanica” (colaborator principal Eugen Lozovan) şi “Pământul Strămoşesc” (serie nouă, 1974) şi contribuie activ cu studii diverse la: “Acta Philologica” (Roma), “Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), “Suflet Românesc”, “Cuget Românesc” etc.

Are publicate 118 titluri de lucrări cu tematică variată. În timpul şederii la Roma a redactat un Dicţionar italo-român şi Gramatica limbii italiene pentru români (premiată la Roma în 1943).

Cercetător asiduu al bibliotecilor străine, Prof. Dumitru Găzdaru a descoperit numeroase izvoare necunoscute despre români, limba şi literatura noastră, care au lărgit şi îmbogăţit substanţial informaţiile despre evul mediu românesc.

 

OPERA:

 

Contribuţii privitoare la originea, limba şi influenţa Mitropolitului Dosoftei. Iaşi, 1927.

 

Una relazione manoscritta italiana sulla Rivoluzione de Tudor Vladimirescu. În: Diplomatarium Italicum, III, 1934, pag. 240-273.

 

Modelul italian al Gramaticii lui Văcărescu. Iaşi, 1936.

 

Călători şi geografi italieni în sec. XVII. Referinţele lor despre Ţările Române. În: Arhiva, XLVI, 1939, pag. 177-205; XLVII, 1940, pag. 21-92 (in colaborare).

 

Romeni Occidentali stauziati in Italia nel medio ero. Instituto de Filologia Romanza, Roma, 1948.

 

Atitudinea unor Voevozi Români în chestiunea Unirii Bisericilor. În: Suflet Românesc, II, 1950.

 

Episcopatul Românesc din America în Lumina Canoanelor şi a Istoriei. Editura CUGET ROMÂNESC, Buenos Aires, 1950, 73 pag.

 

Cuget Românesc. Editura CUGET ROMÂNESC, Buenos Aires, 1952.

 

Publicaţii rare sau necunoscute despre limba şi poporul românesc. În: Cuget Românesc, V, (1955/ 1956), Buenos Aires.

 

Episcopatul Românesc din America în Lumina Canoanelor şi a Istoriei. Buenos Aires, 1957, 66 pag.

 

Privilegio del acusativo o sincretisimo de os casos en espagnol (1965). Studiu publicat în Actes del XI Congreso Internaţional de Linquistica y Filologia Romanica, Madrid, 1969, pag. 1769-1784.

 

Datos nuevos para viejas etimologias balcanicas. În: Acta Philologica, tomus V, 1966, pag. 81-94, Roma.

 

Controversions y Documentos Linquisticas. Universidad Nacional de la Plata, 1967, 244 pag.

 

Un aventurier dalmatin prin Ţările Româneşti în secolul al XVIII-lea. În: Buletinul Bibliotecii Române, V, 1968, pag. 47-76, Freiburg.

 

Originalidad y sinceridad en la poesia de amor trovadoresca. Instituto de Filologia, La Plata, 1968.

 

Eusayos de Filologia y Linquistica Romanicas, La Plata, 1969.

 

O ipoteză filologică şi date inedite despre Episcopia Catolică a Argeşului. În: Buletinul Bibliotecii Romane (serie nouă), Vol. II (IV), 1969/1970.

 

Omagiu Prof. Dumitru Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare (istorico-filologice). Editura INSTITUTUL ROMÂN DE CERCETĂRI, Freiburg, 1974, 272 pag.

 

Limba şi Naţia. În: Pământul Strămoşesc, II, Nr. 2, 1975, pag. 5-22; Nr. 3, 1976, pag. 18-39.