PETRE P. PANAITESCU

 

S-a născut la Iaşi în anul 1900. Doctor în litere şi istorie, conferenţiar, profesor, membru corespondent al Academiei Romane, mare cercetător specializat în slavistică. Studii secundare la Bucureşti şi Iaşi, superioare la Bucureşti (1918-1922), Cracovia, Lwow şi Varşovia (Polonia) 1923-1924, continuate la Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses din Paris (1924-1926). Doctor în litere şi istorie în anul 1925.

Conferenţiar universitar (1927-1932) şi profesor de istoria slavilor la Universitatea din Bucureşti (1932- 1941). Profesor de Paleografie slavă la Şcoala de Arhitectură din Bucureşti (1927-1934). Membru corespondent al Academiei Romane din anul 1934.

Directorul ziarului Cuvântul (ziar al Mişcării Legionare) după reapariţia acestuia la 14 Octombrie 1940 şi Rector al Universităţii Bucureşti în cadrul Statului Naţional-Legionar.

De la 1 martie 1941 este internat în lagăr de regimul Antonescu, punând capăt carierei sale universitare.

Comuniştii îl arestează între anii 1953-1954 şi apoi în 1957.

Este forţat, sub teroare şi ameninţări constante la viaţa sa de către agenţii securităţii, să colaboreze cu noile autorităţi. Cele câteva lucrări apărute în aceasta perioadă, sunt grosolan trecute prin serviciul de cenzură comunistă înainte de a fi publicate.

Decedat la 14 Noiembrie 1967, Bucureşti.

 

OPERA

Contribuţii la o biografie a lui Bălcescu, Bucureşti, 1923, 160 pag.

Planurile lui Ion Câmpineanu pentru unitatea naţională a românilor. Legaturile lui cu emigraţia polonă, Cluj, 1924.

Un manuscript al Efemeridelor lui C-tin Caragea Banul (studiu extras din Buletinul Comisiei Istorice, Vol. III, 1924, pag. 113-220), Bucureşti, 1924.

Chlop w Zyciu spoleczmen i artysstycznem Rumnuji, Cracovia, Polonia, 1924.

Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor G. Ureche si M. Costin, Academia Română, Bucureşti, 1925, 226 pag.

Nicholas Spathar Milescu (I), în Gamber, Paris, pag. 35-180; (II), în Melanges de l’école roumaine en France, Paris, 1925.

L’influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archeveque de Kiev dans les Principautes Roumaines, Paris, 1926, 95 pag.

Emigraţia polonă şi revoluţia româna de la 1848. Studii şi documente, Bucureşti, 1929, 136 pag.

Călători poloni în ţările române, Bucureşti, 1930, 272 pag.

Politica culturii (în colaborare), Editura Institutul Social Român, Bucureşti, 1931.

Alexandru cel Bun domnul Moldovei (1400-1432), În Tinerimea Română, (LI) 1932 (3).

Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani de la moartea lui, Bucureşti, 1932, 58 pag.

Corespondenţa lui Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc (1806-1810). Pregătirea eteriei şi a renaşterii politice româneşti, Bucureşti, 1933, 125 pag.

Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936, 269 pag.

Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936, 177 pag.

În jurul lui Mihai Viteazul. Răspuns D-lui N. Iorga, Tip. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1937.

Documentele Ţării Româneşti. Documente interne (1369-1490), Vol. I, Editura Fundaţia Regele Carol I, Bucureşti, 1938, 402 pag.

Cum au ajuns Bucureştii Capitala Ţării?, Tip. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1938.

Mircea cel Bătrân şi suzeranitatea ungurească, Tip. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1938.

Documente slavo-romane în Sibiu (1470-1653), Tip. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1938.

Lucrările de seminar, Tip. Bucovina, Bucureşti.

Nicolae Bălcescu – Scrieri istorice (comentarii pe marginea lor), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 228 pag.

Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor, în Memoriile Secţiei Istorice a Academiei Române, Tip. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1939.

Octoihul lui Macarie (1510) şi originile tipografiei în Ţara Românească, Tip. Cărţile Bisericeşti, Bucureşti, 1939.

Mircea cel Bătrân, Bucureşti, 1944, 363 pag.

Interpretări româneşti. Studii de istorie economică şi socială, Bucureşti, 1947, 257 pag.

Grigore Ureche – Letopiseţul Ţării Moldovei, Bucureşti, 1955.

Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVII), Bucureşti, 1957, 559 pag. (în colaborare).

Miron Costin – Opere, Bucureşti, 1958, 534 pag.

Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1958, 266 pag.

Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei, Vol. I, Bucureşti, 1959, 406 pag.

Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova. Orânduirea feudală, Bucureşti, 1964, 282 pag.

Istoria literaturii române, Vol. I, Bucureşti, 1964.

Introducere în istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1969, 398 pag.

Colaborator la Istoria României, Vol. II-III, Bucureşti, 1962/1964.