VASILE POSTEUCĂ

 

 

Născut la 10 septembrie 1912 în comuna Stăneşti (jud. Rădăuţi), a urmat şcoala primară în comuna natală, iar după aceea liceul la Siret. Studii superioare în Litere la Universitatea din Cernăuţi.

A debutat cu două poeme la revista Junimea Literară din Cernăuţi (Dir. I.I. Nistor), Anul XXI, Nr. 7 – 12.

Colaborator intens la revistele Iconar (directori Mircea Streinul şi Liviu Russu), Însemnări Sociologice (Dir. Traian Brăileanu), Răboj, Buna Vestire (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoş Protopopescu şi Toma Vlădescu), Glasul Bucovinei, Convorbiri literare de sub conducerea lui I.I. Torouţiu (1888-1953), Gazeta Gospodarilor (editori George Drumur şi C. Topa, Cernăuţi), Cuvântul (1940–41, Dir. P.P. Panaitescu) ş.a.

Membru al Asociaţiei Studenţeşti “Arboroasa” (1930-1936) şi Preşedinte al ei (1934-1936); Vicepreşedinte al Centrului Studenţesc din Cernăuţi, a organizat primul Congres al Studenţimii Bucovinene (1936); delegat timp de trei ani la Uniunea Studenţilor.

După lovitura lui Antonescu împotriva Mişcării Legionare din 21-23 ianuarie 1941, Vasile Posteuca se refugiază în exil, în Germania, fiind internat mai întâi în lagărul Rostock împreună cu ceilalţi legionari refugiaţi, apoi în lagărul de la Buchenwald.

În “perioada Rostock”, colaborează masiv la revista Axa (serie nouă) de sub conducerea lui Paul Costin Deleanu. După evenimentele din august 1944 când România este invadată de hoardele bolşevice, Vasile Posteucă se încadrează în Armata Naţională constituită de Guvernul Naţional-Legionar de la Viena la 10 decembrie 1944, cu gradul de sublocotenent, luând parte activă la luptele de pe Oder împotriva armatelor sovietice. Odată cu reapariţia ziarului “Cuvântul” (serie nouă, organul informativ al Guvernului Naţional-Legionar), Vasile Posteucă îşi aduce şi el o valoroasa contribuţie în paginile acestuia, alături de alţi intelectuali legionari.

Începând cu anul 1948, colaborează la revistele: Luceafărul (Dir. Mircea Eliade), Paris; Dacia (editori Dumitru Paulescu, Ion Ţolescu, I.G. Dimitriu, Mihăilescu), Brazilia; Înşir’te Mărgărite (Directori: I.G. Dimitriu şi Faust Brădescu), Brazilia; Cetatea Luminii (Dir. Dumitru Paulescu), Brazilia; Arc (Montreal, Canada); Cuvântul în Exil (Dir. Gheorghe Racoveanu), Freissing, Germania; Vers (Dir. Nicolae Novac), St. Unite; Revista Scriitorilor Români (Dir. Octavian Bârlea, apoi Constantin Sporea), München, Germania; Libertatea, Madrid, Spania; Calendarul ziarului America şi America (Dir. P. Lucaci) ş.a.

A înfiinţat şi condus prodigioasa revistă iconaristă Drum (1963-1972). În anul 1962 îşi ia doctoratul de la Universitatea din Toronto (Canada), iar din noiembrie 1966 profesor universitar la Universitatea din Mankato, Minneapolis.

S-a stins din viaţă în anul 1972, în urma unei boli neiertătoare.

 

Vasile Posteucă (în centru, cu mustaţă), la Rostock în 1941.

 

În exil (SUA), împreună cu doi camarazi

 

OPERA:

 

Emanoil Grigorovitza (teza de licenţă), Cernăuţi, 1936;

 

Cântece fără Ţară (1938). Volum rămas în manuscris; interzisă publicarea din ordinul prim-ministrului de proastă amintire şi reputaţie Armand Călinescu, pentru unele aluzii la adresa regelui dictator Carol al II-lea;

 

Bandiţii (roman politic în manuscris). Volumul I al manuscrisului cuprinzând perioada 1938-1940, din cauza evenimentelor care s-au precipitat în Ianuarie ’41, a rămas în ţară, fără putinţa de a se intra în posesia lui; volumul II scris la Rostock, 1942, nepublicat deocamdată, se găseşte la Madrid;

 

Poezii (dedicate Bucovinei, apărute într-un volum din Convorbiri literare), Ianuarie 1941;

 

Poeme fără Ţară. Madrid, 1963;

 

Carte de cântece româneşti. 1954;

 

Icoane de dor. 1954 (parte a volumului Cântece fără Ţară);

 

Cântece din fluier (versuri). Cleveland, 1960;

 

Inner experience in Rilke’s work (teza de doctorat, Toronto, 1962);

 

Catapeteasma bucovineană (poezii, cu schiţe de Nicolae Petra). Mexico, 1962;

 

Poeme Ghivizii. Mexico, 1962;

 

În marea şi-n mormintele din noi. Madrid, 1967;

 

De la Noi – de Leca Morariu (poveşti populare). Ediţie reeditata de V. Posteucă. Colecţia Drum, 1970;

 

Băiatul drumului (manuscris autobiografic neterminat). Fragmente din acest roman autobiografic au apărut însă în Calendarul America şi, masiv, în ziarul Libertatea din New York, între anii 1985-1987;

 

Poeme din închisori (ediţie îngrijită). Colecţia Drum, Madrid, 1970;

 

Desgroparea Căpitanului. Editura Mişcării Legionare, Madrid, 1977 (ediţie îngrijită de Alexandru Ronnett).